Ungaria este alături de Ucraina, respectă unitatea ţării şi consideră că este important ca aceasta să îşi păstreze independenţa, însă în acelaşi timp, războiul nu poate servi drept scuză pentru a restrânge drepturile omului şi ale minorităţilor, a declarat preşedintele Comisiei de Politică Externă a Parlamentului de la Budapesta, Zsolt Németh, la Strasbourg, la conferinţa privind situaţia minorităţilor din Ucraina, organizată în cadrul sesiunii de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).
În discursul său, Zsolt Németh a spus: în acest sens, înfiinţarea unui corp de experţi constituţionali în cadrul Consiliului Europei şi raportul Comisiei de la Veneţia privind legea minorităţilor ucrainene sunt îmbucurătoare şi reprezintă o piatră de hotar.
Opinia publicată în 13 iunie este un mare pas înainte, pentru că aceasta “dispune Ucrainei să înceteze cu ceea ce face” în domeniul drepturilor omului şi ale minorităţilor, a subliniat politicianul maghiar.
“Drepturile dobândite nu pot fi luate. Drepturile dobândite trebuie restaurate. În perioada următoare, procesul de integrare europeană a Ucrainei poate facilita foarte mult acest lucru”, a adăugat Zsolt Németh.
“Este important să subliniem că noi condamnăm războiul Rusiei. Condamnăm, de asemenea, faptul că agresiunea are loc sub pretextul unei probleme legate de minorităţi, ceea ce îngreunează deosebit de mult reprezentarea problemelor minorităţilor naţionale. Suntem alături de Ucraina, dar războiul nu poate servi drept o scuză pentru restrângerea drepturilor omului şi ale minorităţilor”, a spus politicianul maghiar.
Comunitatea internaţională este, în sfârşit, hotărâtă să protejeze drepturile minorităţilor, a subliniat Zsolt Németh, care şi-a exprimat speranţa că opinia Comisiei de la Veneţia, iar odată aceasta, şi cea a comunităţii internaţionale urmează să fie auzită şi în Ucraina.
Comisia de la Veneţia a spus-o: în Ucraina există o problemă în ceea ce priveşte protecţia drepturilor minorităţilor, a spus Andrea Bocskor, deputat Fidesz în Parlamentul European.
Europarlamentarul originar din Ucraina Subcarpatică a subliniat că restrângerea drepturilor minorităţilor din Ucraina continuă de ani de zile, dar se speră că în urma opiniei Comisiei de la Veneţia, respectiv datorită presiunii Comisiei Europene, şi Kievul va fi dispus să modifice acele puncte ale legii care “reprezintă o privare radicală de drepturi” în comparaţie cu reglementarea anterioară, din 1992.
Potrivit Comisiei de la Veneţia, modul în care minorităţilor li se impune limba ucraineană este unul disproporţionat, ceea ce provoacă un efect deosebit de negativ în domeniul educaţiei. Deputatul PE a spus că este important ca experţii să sublinieze că trebuie îmbunătăţite şi punctele referitoare la mass-media, pentru că introducerea legii ar duce la o discriminare clară şi ar îngreuna accesul la informaţii.
László Brenzovics, preşedintele Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică (KMKSZ), a spus: pe lângă războiul din Ucraina, cea mai mare problemă este faptul că în ultima vreme, în Ucraina au fost adoptate legi care au restrâns semnificativ drepturile maghiarilor din Ucraina Subcarpatică, dar şi a altor minorităţi din Ucraina.
Potrivit acestuia, maghiarii din Ucraina Subcarpatică sunt supuşi unei duble presiuni; parţial din cauza condiţiilor de război şi parţial din cauza măsurilor ucrainene de restrângere a drepturilor minorităţilor. Ucraina trebuie să revină la standardele europene care înainte au făcut parte din practica juridică a Ucrainei, a subliniat Brenzovics.
Preşedintele KMKSZ a subliniat că legea educaţiei minorităţilor naţionale adoptată în luna decembrie a anului trecut ar crea o situaţie în care – în lipsa amânării acesteia până în septembrie 2024 – “învăţământul în limba maghiară practic ar fi încetat”. Toate acestea ar fi provocat haos şi declin în educaţia maghiară, ceea ce este inacceptabil, a declarat László Brenzovics.
