Pragul de 20% prevăzut de legislaţia românească pentru utilizarea limbilor minorităţilor în administraţia publică este prea mare şi ameninţă implementarea integrală a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, a anunţat joi comisia de specialitate responsabilă pentru protecţia minorităţilor, formată din 46 de membri, din cadrul Consiliului Europei (CoE), cu sediul la Strasbourg.
În raportul comisiei consultative pentru convenţia-cadru a protecţiei minorităţilor naţionale (FCNM), care funcţionează sub supravegherea Consiliului Europei, se arată că în România, dintre cele douăzeci de limbi ale minorităţilor naţionale recunoscute în ţară, doar zece se bucură de un nivel ridicat de protecţie: cea bulgară, croată, cehă, germană, maghiară, rusă, sârbă, slovacă, turcă şi ucraineană. Motivul este că Bucureştiul şi-a asumat obligaţii în a le asigura utilizarea, în special în educaţie, justiţie, administraţie publică, mass-media, viaţa economică şi socială, cultură şi relaţii transfrontaliere.
Comisia de specialitate care monitorizează respectarea cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în cadrul CoE a constatat că documentul protejează şi următoarele limbi: albaneză, armeană, greacă, italiană, macedoneană, poloneză, romani, rutenă, tătară şi idiş.
Membrii comisiei au subliniat că sistemul juridic al României cu privire la protecţia limbilor minoritare oferă un cadru general de protecţie, respectiv un sprijin financiar semnificativ pentru 19 minorităţi naţionale, pentru promovarea culturii şi utilizarea limbii. Cu toate acestea, specialiştii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că pragul de 20% prevăzut de legislaţia română pentru utilizarea limbilor minorităţilor în administraţia publică pare prea mare, iar aplicarea sa fără flexibilitate îi privează pe vorbitorii de limbi minoritare de protecţia deplină oferită de legislaţia naţională.
În ceea ce priveşte recensământul din 2021, din România – care a reflectat scăderea numărului minorităţilor naţionale – specialiştii au solicitat autorităţilor competente să aibă în vedere faptul că în ţară trăiesc cel puţin 199 000 de persoane care vorbesc limba romani şi să continue să susţină prezenţa acestei minorităţi în viaţa publică, în special în educaţie.
Potrivit evaluării din cadrul raportului, situaţia limbii germane şi a celei maghiare este “foarte favorabilă” în domeniul educaţiei, însă specialiştii au cerut totuşi României să facă demersuri pentru a rezolva, cât mai curând posibil, penuria de cadre didactice care afectează grav şi minoritatea cehă, respectiv cea romă.
În ceea ce priveşte utilizarea anumitor limbi minoritare în instanţele de judecată, comisia de specialitate şi-a exprimat regretul că cei care depun documente redactate în limbile minorităţilor în cadrul unor procese civile sau administrative trebuie să suporte costurile suplimentare de traducere. Acest lucru contravine prevederilor cartei minorităţilor, a subliniat comisia.
În cele din urmă, raportul a apreciat că oferta de activităţi culturale în limbile minorităţilor este una “bogată şi cuprinzătoare”, că numărul emisiunilor de radio este unul satisfăcător şi că televiziunea publică din România difuzează programe în limba maghiară, germană şi alte limbi minoritare.
