Comisia Europeană ar putea propune îngheţarea fondurilor europene pentru Polonia şi Ungaria, pe motivul încălcării statului de drept, înaintea alegerilor parlamentare care vor avea loc în Ungaria pe 3 aprilie, a declarat marţi comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, potrivit Reuters și Agerpres.
”Trebuie să acţionăm conform regulilor şi liniilor directoare şi nu ne putem ghida după datele alegerilor”, a indicat comisarul european, răspunzând unei întrebări din partea presei despre momentul în care Bruxellesul ar putea activa împotriva celor două ţări noul mecanism care permite Comisiei Europene să suspende fondurile europene atunci când aceasta consideră că o ţară nu respectă ”statul de drept”.
Guvernele de la Budapesta şi Varşovia au contestat acest mecanism la Curtea de Justiţie a UE (CJUE), verdictul acesteia fiind aşteptat pe 16 februarie. Avocatul general al CJUE a recomandat deja o decizie care nu este favorabilă celor două guverne, iar de obicei hotărârea instanţei europene ţine de cont de recomandările respectivului avocat.
Polonia şi Ungaria, ţări conduse de guverne conservatoare, sunt criticate de Bruxelles că încalcă statul de drept şi valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie, respingerea migranţilor (în cazul Ungariei) şi mai recent contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor CJUE în faţa dreptului naţional. O serie de proceduri de infringement şi acţiuni la Curtea de Justiţie a UE (CJUE) au fost declanşate împotriva lor de Comisia Europeană, care din aceleaşi motive nu a aprobat încă planurile de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale celor două ţări, în timp ce Budapesta şi Varşovia acuză Comisia Europeană şi CJUE că practică standarde duble şi că-şi atribuie competenţe ce nu sunt prevăzute în tratatele UE.
Comisia Europeană a cerut Poloniei şi Ungariei în luna noiembrie să-i clarifice cum intenţionează să soluţioneze preocupările exprimate. Bruxellesul a cerut Varşoviei explicaţii despre independenţa sistemului judiciar, în special despre crearea unei camere disciplinare în cadrul Curţii Supreme, şi contestarea întâietăţii dreptului UE. În cazul Budapestei executivul comunitar menţionează mai ales probleme legate de conflicte de interese şi atribuirea contractelor publice, acuzând că mare parte din fondurile europene ajung în final furnizori care au legături cu partidul Fidesz al premierului Viktor Orban.
