Despre modul în care a fost destructurată Rețeaua Bancherilor se știe foarte puțin. Ceea ce se știe în mod clar este faptul că totul a început în urma unor demersuri atipice ale unui militar în rezervă care a reușit să dea un exemplu remarcabil angajaților din acele instituții ale statului care ar fi trebuit să se ocupe de astfel de cazuri.

O relatare incredibilă, în exclusivitate pentru Ziua News, vine din partea comisarului de poliţie bucureştean A.P., unul dintre cei care a anchetat cazul „mafiei bancherilor”. Acesta a povestit că gruparea din care face parte Daniel Ruse, precum şi nume grele din Serviciile Secrete, cum ar fi cel al colonelului DIE Dragoş Diaconescu sau bancherii Aurel Şaramet şi Claudiu Cercel Duca, i-au pus pistolul la tâmplă şi l-au ameninţat cu moartea dacă mai continuă investigaţiile.

Comisarul povesteşte că în momentul în care s-a dus după Daniel Ruse, cu un mandat de arestare, interlopul i-a ameninţat viaţa cu un pistol Glock de 9 milimetri. „După ieşirea din Olteniţa, imediat după ce am trecut de casa interlopului, maşina noastră a fost înconjurată de trei autovehicule cu geamuri fumurii şi, exact în acel moment, una dintre ele a lovit aripa din faţă-stânga a maşinii noastre. Am oprit şi, în acel moment, Daniel Ruse a sărit dintr-un jeep cu pistolul în mână şi mi l-a pus la tâmplă. Mi-a spus că dacă mai vreau să-mi văd familia şi a doua zi, să-mi văd de treabă şi să nu ne mai prindă pe acolo. Ne-a spus să urmăm maşina lui îndeaproape, până am ajuns la unul dintre sediile firmei lui, din Olteniţa. Am coborât din autoturism şi am intrat în clădire. Aici a vrut să ne dea bani, ca să închidem ochii. Nu am luat nimic şi, într-un târziu, ne-a lăsat să plecăm, pentru că deja devenea bătător la ochi. Lipseam de prea mult timp!”, îşi aduce aminte comisarul A.P.

Daniel Ruse a intrat în vizorul poliţiei, după ce a distrus unul dintre cele mai mari abatoare din ţară

Povestea a început în anul 2007, când cel poreclit „Tene” a preluat combinatul de porci din Olteniţa, prin SC Rudyr International SRL. La acea vreme, întreprinderea mai avea aproximativ 100 de angajaţi. În numai patru luni, aceştia aveau să fie disponibilizaţi de la primul până la ultimul şi apoi să fie angajaţi cu ziua, pentru a distruge clădirile aflate în proprietatea abatorului, în vederea comercializării fierului vechi ce se regăsea în componenţa acestora. De asemenea, conductele din pământ care se întindeau pe întregul perimetru al combinatului de porcine au fost şi ele extrase. Urmărind doar foloasele proprii, Ruse a ipotecat cele 100 de hectare de teren, aflându-se în litigiu cu diverse societăţi bancare. În continuare, el a obţinut credite prin intermediul mai multor firme, conform dosarului 407/ 116/ 2009 (35/ F/ 2009). Creditele primite s-au ridicat la aproximativ opt milioane de euro. Ulterior, suprafaţa a fost parcelată şi vândută unor persoane care, la ora actuală, au dosare pe rol la Bucureşti, Olteniţa şi Giurgiu, pentru înşelăciune. În acest moment, firma Rudyr International se află în insolvenţă, conform buletinului cu numărul 171/ 06.01.2012. Prin această acţiune, Ruse a încercat să scape de datoriile către bănci, stat şi alte firme particulare. Astfel, datoriile sunt următoarele: BRD – Groupe Société Générale SA, Sucursala Unirea – 8.975.894,88 lei; BCR SA – 19.063.809,10 lei; Administraţia Finanţelor Publice Sector 3 – 67.978 lei; CNADNR SA, prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa – 5.218,83 lei; Administraţia Fondului pentru Mediu – 1.431 lei; SC Romstal Leasing IFN SA – 116.334 lei; Porsche Leasing România şi Porsche Broker de Asigurare – 106.409,11 lei, toate acestea însumând 28.337.074,92 lei.

Comisarul A.P.: „Frauda bancară depăşeşte 75 de milioane de euro!”

A.P., „Comisarul cu pistolul la tâmplă”, este de părere că frauda bancară este de trei ori mai mare decât se crede în momentul de faţă: „Din investigaţiile noastre rezultă că băncile au fost devalizate de această grupare cu peste 75 de milioane de euro”, ne-a declarat, în exclusivitate, comisarul.

Împreună cu soţia şi cu alți apropiați, Daniel Ruse a escrocat diverse persoane şi firme din Ialomiţa, Sinteşti şi Jilava. De exemplu, pe strada Vlad Dracul nr. 45, din Capitală, la o singură adresă există cinci firme deţinute de către „Tene” şi apropiaţii săi. Paradoxal, aceşti indivizi au pretins că nu se cunosc. Mai mult decât atât, ei s-au creditat unul pe celălalt pentru a primi diverse credite de la bănci şi în vederea achiziţionării de maşini de lux, prin leasing. La adresa amintită locuieşte cu chirie o familie de chinezi, care are o mică afacere în Complexul Comercial „Europa”, iar proprietarul de drept al construcţiei este plecat peste hotare. Cele cinci societăţi comerciale sunt: GTA REMET SRL, CEROM PREST COM SRL, HP JUNIOR 96 SRL, NICOS MOG INTER TRADE SRL şi RUDYR INTERNATIONAL SRL. Toate acestea sunt în stare de faliment, deoarece au datorii de milioane de euro din credite şi facturi neplătite către furnizori.

Procurorii DIICOT l-au făcut pe interlopul Stan şef al grupului organizat al bancherilor

Procurorii DIICOT au anunţat săptămâna trecută că au destructurat o importantă grupare a gulerelor albe, care a fraudat statul român cu peste 22 de milioane de euro. Peste 30 de persoane duse la audieri, mascaţi şi arestări în miez de noapte. Au fost vehiculate nume grele din Ministerul Economiei, din Fondul de Garantare şi din bănci. Cu alte cuvinte, un spectacol mediatic în toată regula. Anchetatorii au prezentat o schemă infracţională şocantă: capul întregii afaceri ar fi fost Mihai Stan, un ţigan cu puternice conexiuni în lumea interlopă, care a avut atât de multă influenţă, încât în contul unei datorii pe care Daniel Ruse o avea la el, i-a confiscat Combinatul din Ulmeni şi l-a vândut la fier vechi. Practic, procurorii au susţinut că un om de afaceri cu datorii la cămătari şi un interlop nu numai că au penetrat statul în structurile sale cele mai importante, dar au şi fost capabili să gândească o schemă financiară complexă şi au şi reuşit să o pună în aplicare, pentru mai bine de doi ani, fără a fi prinşi.

Diaconescu şi Şaramet, înaintaşii de la SIE

În mod straniu, procurorii DIICOT au lăsat să se scurgă informaţia potrivit căreia în dosar a fost implicat şi numele colonelului DIE, actual SIE, Dragoş Diaconescu. Însă acesta nu a fost trecut pe cea mai înaltă treaptă a schemei infracţionale. Mai mult, deşi şeful Fondului de Garantare, Aurel Şaramet, are prea multe conexiuni cu SIE şi cu dosarul penal, fiind cel care ţinea legătura cu Diaconescu şi cu alţi funcţionari din Ministerul Economiei – și fără de care nu s-ar fi putut lua creditele pe acte ilegale – nu a fost reţinut de DIICOT, ci doar ascultat şi lăsat să plece liniştit acasă. Este probabil ca Şaramet, văzându-se în faţa unei iminente reţineri, să fi umplut golurile care lipseau din puzzle-ul procurorilor. Bizar este că niciunul dintre cei doi, deşi deţin pregătirea profesională necesară pentru a pune la cale o astfel de structură infracţională, dar şi informaţiile, conexiunile şi mai ales mijloacele necesare pentru a o aplica, nu au fost transformaţi în şefi ai reţelei. Este de notorietate că mulți dintre angajaţii MEC, de la un anume nivel de răspundere în sus, sunt parte din SIE sau au legături cu acest serviciu, iar Şaramet şi Diaconescu, fost cadru al DIE, sunt prieteni de zeci de ani. De asemenea, ofiţeri ai SIE au responsabilitatea de a produce sume de bani, detectabile sau nu, pentru serviciu sau pentru anumite acţiuni. Serviciul Român de Informaţii a documentat de luni de zile activitatea grupului, iar informaţiile transmise de acesta au determinat DIICOT să solicite judecătorilor autorizarea interceptărilor telefonice ale membrilor grupului. SRI a ştiut de la primul nume care este reţeaua infracţională formată. Mai mult, procurorii au permis să scape public informaţia conform căreia 80% din sistemul bancar este atins de această grupare. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a apreciat această exprimare a procurorilor ca fiind o exagerare, însă o astfel de concluzie a anchetatorilor poate fi lesne considerată ca un avertisment primit de SIE.

Daniel Ruse, un candidat la primărie dator la cămătari

În încercarea de a despleti iţele întortocheate ale operaţiunii în care erau implicaţi Stan, Ruse şi Diaconescu, ne-am deplasat la Olteniţa. Acolo, toate indiciile ne întorceau cu patru ani înapoi, în 2008, când un cunoscut om de afaceri din zonă, Daniel Ruse, îşi anunţa în mod surprinzător candidatura la primăria oraşului din judeţul Călăraşi, după ce preluase combinatul de porci din Ulmeni. Actualul edil al Olteniţei, Petre Ţone, a rememorat ceea ce s-a petrecut la acea vreme, pentru ZIUAnews. „Chiar dacă a candidat independent, Ruse a avut o campanie extrem de opulentă. După părerea mea, însumat, noi – ceilalţi candidaţi – nu am cheltuit cât a cheltuit el. La momentul când a candidat, deja achiziţionase combinatul de porcine şi făcea afaceri cu cereale. Cumpăra cereale, pe care apoi, din câte ştiam eu, le ducea în port la Constanţa. Îşi mai luase şi un teren aici, spre Bucureşti, pe care se regăsea o fostă întreprindere producătoare de seminţe”, a dezvăluit membrul PSD. Potrivit lui Ţone, „Tene” a investit în campania electorală de acum patru ani aproximativ 200.000 de lei – 44.212 euro – şi fără îndoială a avut un sponsor din umbră. „Cred că a depăşit lejer suma de 200.000 de lei. Daniel Ruse a fost singurul candidat independent şi cu siguranţă l-a susţinut cineva, dar nu vă pot spune cine”, a afirmat primarul Olteniţei. Dacă Petre Ţone nu a putut să ne elucideze în cazul finanţării campaniei afaceristului, a făcut-o un tânăr de 22 de ani din Olteniţa. „Toţi cei de aici ştiu povestea lui Daniel Ruse, însă le e frică să o spună. A luat bani de la cămătari. Apoi aceştia i-au luat tot, inclusiv combinatul de porci”, a declarat concitadinul edilului. Cămătarul la care se referă tânărul – care a dorit să-şi păstreze anonimatul – este nimeni altul decât Mihai Stan. Interlopul din Sinteşti, care avea afaceri cu fier vechi, l-a constrâns pe Ruse, ulterior, să-i cedeze întreprinderea din Ulmeni, de pe urma căreia a obţinut credite bancare de patru milioane de euro. Aceşti bani trebuiau să fie folosiţi pentru redresarea combinatului. Nu numai că această sumă nu a ajuns să fie în veci utilizată la refacerea fostei întreprinderi, dar combinatul a fost lăsat în paragină. „Au vândut toate utilajele şi au luat tot ce a fost din fier”, a completat sursa citată. Într-adevăr, ruinele fostului stabiliment care se întindea pe 100 de hectare se pot observa cu ochiul liber al trecătorului, iar tot ce putea fi cedat în schimbul banilor nu se mai află, acum, aici. Nu există clădire să nu fie demolată, aşa cum nu există vreun petic de pământ care să nu fie cotropit de buruieni.

Foto: Daniel Ruse

Un fost angajat deplânge starea actuală a combinatului

Pe nea’ Tudor l-am întâlnit pe drum. La cei 68 de ani ai săi, a făcut de toate, după spusele sale. Cea mai mare parte a vieţii a lucrat ca tâmplar, dar a petrecut şi cinci-şase luni în serviciul fostei întreprinderi care producea anual 20.000 de tone de carne, vremuri de care îşi aminteşte cu voioşie. „Eram tânăr pe-atunci, taică. Aveam 42 de ani. Nu am muncit mult timp acolo – vreo 5-6 luni, dar era foarte bine. Îţi asigurau toate condiţiile demne de existenţă, masa asigurată… Of, ce timpuri!”, a mărturisit cetăţeanul din Ulmeni. Când l-am întrebat de combinat, faţa i s-a albit deodată. Chiar dacă nu a putut să ne explice cu lux de amănunte cum a ajuns combinatul într-o asemenea stare, de un lucru este sigur: cei care au preluat combinatul sunt singurii vinovaţi. „Mare lucru nu pot să vă zic. Pe vremuri, combinatul întreţinea toată ţara. Apoi, încetul cu încetul, s-a ales praful de tot. Au distrus ţiganii aştia tot. Uitaţi-vă şi voi în jur. Ce mai e de zis?”, a precizat omul care se apropie vertiginos de cea de-a 70-a aniversare, oftând din răsputeri. L-am lăsat pe bătrân îngândurat şi am mers mai departe, către două clădiri înalte, de unde puteam vedea toate corpurile care odată alcătuiau combinatul de porci. Acestea păreau că fac de strajă, una fiind pe partea dreaptă, iar cealaltă pe partea stângă a drumului. Conduşi de o teamă ce cu greu poate fi descrisă în cuvinte, am urcat scările demolate parţial ale corpului din stânga. După un minut şi ceva, ajungem la ultimul etaj. Un curent puternic ne-a izbit în ceafă, urnindu-ne puţin din loc. Privind în ansamblu întinsul teren, ziceai că războiul de-abia se terminase. Totuşi, un anunţ vopsit pe un corp demolat ne-a atras atenţia şi, în acelaşi timp, ne-a provocat râsete: „Proprietate privată”. Râsul a dispărut treptat, iar în depărtare am zărit o căruţă cu câţiva indivizi în ea. Erau foarte departe de noi şi se îndreptau către fostul abator. Deşi păreau că vin de la obişnuita muncă a câmpului, la o privire mai atentă puteai intui ceea ce făceau de fapt. „Au fier în căruţă”, mă lămureşte fotograful, încercând să imortalizeze momentul. În absenţa vreunui paznic sau a gardului care să asigure protecţia fostului combinat de porcine, ţiganii din apropiere se deplasează aici, în speranţa că vor descoperi bucăţi de metal rămase printre ruine. Aceştia se plimbă în voie printre fostele clădiri şi termină „proiectul” de distrugere iniţiat de către cetăţeanul de aceeaşi etnie cu ei. La sfârşitul zilei, eforturile le sunt răsplătite şi se aleg cu câteva kilograme de fier, pe care le vând mai departe celor ce se ocupă cu colectarea materialelor feroase.

La Sinteşti, toţi sunt Mihai

Dorind să aflăm punctul de vedere al familiei Mihai Stan, am părăsit judeţul Călăraşi şi ne-am îndreptat către Sinteşti. Localitatea ilfoveană este fără doar şi poate inconfundabilă. Vila de la intrare şi fumul care se ridică parcă spre eternitate, către cer, din cortul asamblat în spatele construcţiei sunt edificatoare. Palatele ridicate de către ţigani, în aceste vremuri grele, sunt o urmă vizibilă de prost gust şi de grotesc. Ne oprim şi încercăm să ne facem curaj pentru a ieşi din maşină şi a vorbi cu vreun sătean. Întrebăm, dar răspunsurile sunt neclare: „Nu ştiu unde stă familia Stan Mihai”; „Nu vreau să mă leg la cap acum”. Intrăm în maşină şi încercăm să ne punem minţile la contribuţie pentru a găsi o cale de a afla adresa ţiganului. Dăm câteva ture de localitate, dar nimic. Deodată ne depăşeşte un autoturism, care tocmai trecuse pe lângă un echipaj de poliţie, şi parchează pe partea dreaptă. Din maşină ies două puştoaice, care păreau că nu au nici buletin, darămite permis de conducere – „Unde dracu’ suntem? În junglă?”. Oprim să cerem din nou indicaţii referitoare la locuinţa interlopului implicat în afacerea cu fier vechi. În acelaşi timp, un individ a întors microbuzul în dreptul nostru şi ne-a solicitat explicaţii. Când i-am spus cu cine vrem să vorbim, bărbatul şi-a sprijint uşor bărbia pe braţul stâng şi ne-a oferit un răspuns ironic: „Păi, toţi suntem Mihai aici”.

Combinatul de porci din Ulmeni, al doilea din Europa

În vremurile sale de glorie, întreprinderea din sudul României era a doua ca mărime pe „Bătrânul Continent”. Ea producea anual circa 20.000 de tone de carne şi se întindea pe un perimetru de 100 de hectare. Potrivit primarului Ţone, avea pe flux 300.000 de porci, iar activitatea i-a fost sistată în anul 2005. „Combinatul de porci a fost închis în anul 2005, dar încă din 2001 situaţia începuse să se şubrezească. A fost al doilea ca mărime din Europa şi era primul pentru piaţa internă. Acest combinat aflat în administrarea Consiliului Local Ulmeni asigura jumătate din producţia de carne pentru locuitorii Capitalei. Avea pe flux, în permanenţă, aproximativ 300.000 de capete”, a spus edilul Olteniţei (foto, jos).

Concluzia anchetatorilor

Mihai Stan este considerat creierul operaţiunii de către oamenii legii. Potrivit anchetatorilor, interlopul din Sinteşti s-a folosit de trei societăţi – Ancuta SRL, Alram Servinvest şi Eurotrading SRL -, pentru a obţine fonduri europene, cu documente şi declaraţii false. În raportul ofiţerilor DIICOT, se arată că Stan a utilizat înscrisuri sub semnătură privată şi înscrisuri oficiale falsificate, în relațiile cu CEC Bank, BRD, OTP Bank, Piraeus Bank, Eximbank şi Garanti Bank. El este acuzat, printre altele, că în anul 2010 a obţinut un credit de 3,125 milioane de lei de la CEC Bank Alba-Iulia, în numele societăţii Ancuta SRL, şi altul în februarie 2011, în valoare de 4,2 milioane de lei, de la BRD – Sucursala Academiei, Bucureşti, în numele societăţii Alram Servinvest. Totodată, el a determinat mai multe persoane să folosească acte false în raport cu băncile comerciale. Stan a fost făcut cunoscut opiniei publice în urmă cu un an, atunci când împreună cu fratele său a invocat faptul că au fost jefuiţi de 180 de mii de euro pe drumul spre Jilava, după ce retrăseseră bani dintr-o bancă.

Şaramet, fost economist principal în Ministerul de Finanţe

În vârstă de 62 de ani, Aurel Şaramet (foto, jos) este absolvent de ASE şi a fost, pe rând, economist principal în cadrul Ministerului de Finanţe, director adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Participaţiilor şi director general executiv în cadrul Fondului Proprietăţii de Stat. În perioada 1996 – 1998, Şaramet a fost directorul general al direcţiei de relaţii cu piaţa de capital, din cadrul Bankoop SA, iar în perioada 1999 – 2001, a fost consilier al preşedintelui Eximbank. Din decembrie 2004 şi până în prezent, Şaramet a ocupat funcţia de preşedinte – director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Chiar dacă biografia lui Şaramet nu este una spectaculoasă, merită subliniat faptul că acesta a avut joburi şi a absolvit cursuri importante în afara României. Astfel, începând cu 1991, devine membru al Comitetului de lucru pentru contracte internaţionale utilizate în Comunitatea Europeană. În acelaşi an face cursul „Managementul cheltuielilor publice”, organizat de Fondul Monetar Internaţional. La Paris, face cursul „Oportunităţi de afaceri”, organizat de OECD. Şi lista poate continua.

Diaconescu, fostul şef al ARGUS înainte de 1989

În privinţa generalului în rezervă din cadrul DIE Dragoş Diaconescu (foto, jos), nu se cunosc prea multe informaţii personale. Ce se ştie este că pe vremea regimului Ceauşescu a ocupat funcţia de şef al Oficiului ARGUS din cadrul Securității. Respectiva direcţie superviza angajările pentru cetățenii români care activau în comerțul exterior. Se spune că ARGUS nu era decât o pepinieră de spioni pentru anumiţi cetăţeni români care urmau să desfăşoare activităţi economice în Occident, cu scopul declarat al lui Ceauşescu „de a submina orânduirea capitalistă din interior”.

Ziua News

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?