UN COMENTARIU RADIO EUROPA LIBERĂ:
Legea finanțării partidelor a trecut relativ repede de Parlamentul României, sub presiunea anchetelor procurorilor anticorupție care au scos la iveală noi circuite financiare prin care în campania prezidențială din 2009 ar fi ajuns bani proveniți inclusiv din mită. Cea mai controversată prevedere a noii legi se referă la împrumuturile pe care partidele politice le pot face de la persoane fizice și juridice, inclusiv în numerar. Președintele Klaus Iohannis a anunțat vineri că retrimite această lege Parlamentului, enumerând 10 motive pentru nepromulgarea ei. Președintele reclamă inclusiv această chestiune a împrumuturilor despre care notează că este “de natură să perpetueze dependența mediului politic de mediul de afaceri”, adăugând că în acest fel apare posibilitatea apariției donațiilor “deghizate sub formă de împrumuturi”. Confor Manualului OSCE pentru observarea finanțării campaniilor electorale ar trebui să fie permise doar împrumuturile de la bănci sau pe baza cardului de credit.
Noutatea legii este finanțare a campaniilor de la bugetul de stat ceea ce înseamnă că banii cheltuiți de candidați și partide vor fi decontați după alegeri pentru cei care depășesc pragul de 3 la sută. Astfel, câteva zeci de milioane de euro vor fi virați pentru fiecare scrutin căre formațiuni sau candidați, cu singura condiție ca banii folosiți în campanii să treacă printr-un cont bancar. Se poate înțelege că prin această modalitate ar putea fi spălate sume importante de bani, dar Klaus Iohannis nu contestă această problemă.
Mai multe organizații guvernamentale i-au cerut lui Iohannis să respingă această lege, iar potrivit unei analize făcute de Centrul pentru Studiul Democrației, statul va trebui să dea aproximativ 30 de milioane de euro pentru alegerile parlamentare și până la 300 de milioane pentru cele locale. Finanțarea partidelor din banii statului este un subiect care nu a fost suficient dezbătut, chiar dacă mulți lideri români socotesc că este singura soluție pentru reducerea corupției politice. Oficialii români preferă să treacă în contul statului astfel de cheltuieli, decât să instituie mecanisme pentru controlul serios al procesului financiar din campanii.
Pe de altă parte este de mirare că un om de dreapta, cum se socotește Klaus Iohannis nu este deranjat de ideea subevenționării de către stat a partidelor și de faptul că libertatea de mișcare a formațiunilor și candidaților ar putea fi pusă sub semnul întrebării prin constrângerea acestora de a deveni total dependenți de banii pe care îi primesc de la bugetul de stat.