Liberalii intră în campania electorală cu Dacian Cioloş propus ca premier, dar neafiliat politic, pe post de locomotivă, o abordare pe care o au toate partidele pentru a-şi personaliza proiectele. Trei lucruri aparent simple intră în discuţie într-o campanie: programul electoral, liderul – personalitatea celui care îl asumă şi unitatea mesajului electoral răspândit de membrii partidului politic. Doar că un simplu document nu va aduce niciodată voturi fără o figură politică care să-l umanizeze. De aici pleacă povestea.
Înainte însă să bată palma cu Cioloş, pentru a fi oficial candidat la funcţia de premier, liberalii şi-au pregătit conştiincios un program de guvernare. “Reclădirea Naţională” este actul prin care liberalii şi-au făcut o proiecţie de guvernare după care să se ghideze dacă câştigă puterea şi, în plus, ca bonus, să fie manual de atras alegători, nu în capcană, ci la vot.
Chiar dacă programul de guvernare nu are nicio valoare reală în faţa unui electorat mai pretenţios, pentru că nu există partid care să-şi pună în practică propunerile odată cu dobândirea puterii, proiecţia liberalilor nu este mai puţin lipsită de importanţă.
În acest moment, în spaţiul public se creează o masă critică pentru a fi respinsă legea salarizării care va intra luni în Parlament, după ce comisiile reunite de Buget şi Muncă au aprobat majorarea cu 15% a salariilor de bază din învăţământ, începând cu 1 ianuarie 2017. Amendamentul a fost votat de către parlamentarii PSD şi UDMR, liberalii absentând. Oare de ce?
Programul de guvernare al PNL nu pare să fie cu nimic mai reţinut în “mărinimie”, “echitate socială” precum “populismul”, “pomana” PSD din Parlament. Liberalii promit, în programul de guvernare lansat în urmă cu mai puţin de o lună, alocaţii pentru copii în valoare de 200 de lei (faţă de 84 lei în prezent), dublarea salariilor medicilor de la 1 iulie 2017, o majorare similară la profesori şi asistenţi medicali, dar etapizat, precum şi gratuitate pentru primele 3 proceduri de inseminare in vitro. “Pomenile electorale” – dacă este să cităm chiar terminologia folosită de liderul PNL, Alina Gorghiu, atunci când condamnă acţiunile PSD – pornesc chiar la al doilea punct ca prioritate pentru partidul său: sănătatea, pe care o consideră drept “bunul cel mai de preţ al fiecărui om”. Dublarea salariilor medicilor este menţionată ca raţionament pentru stoparea migraţiei acestora.
În ceea ce priveşte educaţia, PNL promite de asemenea creşteri salariale – majorarea anuală a salariilor în medie cu 20% începând cu a doua jumătate a anului 2017 până la dublarea acestora. Documentul propus de liberali continuă cu tăieri de impozite şi cadouri fiscale făcute, prin generalizarea cotei unice la 16%, inclusiv cota standard de TVA şi pentru contribuţiile sociale plătite de angajat şi angajator. În centrul măsurilor sociale este angajamentul de creştere a alocaţiilor şi gratuitate pentru primele 3 proceduri de inseminare in vitro. Majorările salariale nu se opresc doar la categoriile care de regulă stârnesc emoţie, mame şi copii, ci se întreaptă şi către cei care îi reprezintă în administraţia locală. Potrivit PNL, salarizarea administraţiei publice trebuie să ajungă la nivel European.
Nu ştim care este impactul bugetar al acestor măsuri populare şi nici dacă Dacian Cioloş ştie că, din momentul în care a fost propus candidat din partea PNL, pentru a conduce guvernul şi după alegerile din decembrie, trebuie să îşi asume şi propunerile sociale şi economice ale liberalilor. În urmă cu doar două săptămâni, liderul PNL, Alina Gorghiu, a trasat deja limitele în care cineva, fie el şi Dacian Cioloş (nr: care atunci nu-şi devoalase simpatia politică) trebuie să ţină cont de programul de guvernare al PNL. “Sunt de acord însă că un candidat de premier al PNL, care poate fi Dacian Cioloş, evident, cu acceptul său, trebuie să ţină cont de programul de guvernare al PNL”, afirma pe 21 octombrie Alina Gorghiu. Ca să arate “congruenţa dintre viziunea liberală şi platforma sa”, secretarul general al PNL Ilie Bolojan, a spus, la desemnarea lui Cioloş că ”începând de astăzi în afara programului de guvernare, am preluat în programele noastre şi Platforma România 100”.
Doar că, între timp Dacian Cioloş, acum premier tehnocrat, mâine candidat asumat politic, a pornit o luptă de apărare a bugetului de pomenile electorale. “Dacă mărim salariile populist riscăm viitorul economiei, trebuie să explicăm asta oamenilor”, a fost ultima intervenţie publică şi pare să fie parte din campania sa electorală, de a respinge dezmăţul bugetar. El a subliniat, într-un interviu, că se va ajunge fie la creşterea deficitului, ceea ce ar fi „catastrofal”, fie la o reducere a fondurilor alocate investiţiilor. Cioloş a mai avertizat că o lege a salarizării unitare nu va mai avea finanţare, în condiţiile în care măriri procentuale – cum ar fi cele votate în comisiile din Camera Deputaţilor luni după-amiază –“nu fac decât să crească dezechilibrele între diverse categorii de bugetari”. Despre ce categorii vorbeşte, pentru că în programul partidului pe care a ales el îl reprezinte, se menţionează creşteri pentru profesori şi medici.
Până în acest moment, Dacian Cioloş nu s-a delimitat de propunerile PNL din programul de guvernare, nu s-a pronunţat dacă le susţine expresis verbis şi nici ce deficit bugetar ar produce introducerea lor. Pe de altă parte, nici PNL nu s-a dezis de propriul document lansat în urmă cu mai puţin de o lună. Singurul gest a fost cel de susţinere a platformei România 100 scrisă de Dacian Cioloş – o enumerare de principii generale şi exhaustive, fără proiecţii economice, fără implicaţii bugetare, care nu stârnesc nici emoţie dar nici critici.
