Coldea cere la Davos puterea absolută a Serviciilor Secrete

Fostul prim-adjunct al SRI, gen(r) Florian Coldea, a susținut marți la un forum organizat în siajul Forumului de la Davos un discurs cel puțin exploziv, în care spune că, date fiind schimbările majore care se petrec în lume, viitorul trebuie să aducă un rol mult mai mare al serviciilor secrete. Practic, Coldea vorbește de saltul de la furnizor de informații pentru guverne, la cea de actor cu rol decizional, o schimbare uriașă de paradigmă.

Florian Coldea a susținut la „Davos Lodge 2026” un discurs axat pe rolul tot mai central pe care serviciile de securitate și informații îl vor avea în arhitectura decizională a statelor, pe fondul prăbușirii ordinii internaționale post–Război Rece, scrie siteul Independent News. „Davos Lodge 2026” este un eveniment organizat în perioada 19-23 ianuarie 2026, în paralel cu Forumul Economic Mondial.

Coldea a avertizat că lumea se află într-un moment de ruptură profundă, în care vechile certitudini au dispărut, iar marile puteri acționează fără constrîngeri reale.
„Aș dori să mă refer la perspectiva serviciilor de informații și securitate. Ne aflăm într-un moment de cotitură, asistăm la o perturbare/ruptură a vechii ordini, în care toate zilele bune au apus și, în zilele noastre, ne confruntăm cu realități brutale cu care trebuie să ne descurcăm”, a spus el.

Potrivit lui Coldea, acest context generează un lanț de incertitudini care alimentează vulnerabilități, riscuri și amenințări.
„Acest lucru creează incertitudini corelate cu probleme precum preocupările ca o condiție prealabilă a vulnerabilităților, riscurilor și, de ce nu, amenințărilor. Marile puteri nu se simt constrînse de aproape nimic să facă ceea ce vor. Marea întrebare este ce ar trebui să facem: o întrebare de un milion de dolari”, a afirmat el.

Răspunsul, în viziunea fostului oficial român, vine din zona instituțiilor specializate în gestionarea complexității globale. „Ce pot spune, este că există instituții care se ocupă de acest tip de probleme complexe, chiar le place: serviciile de securitate și informații”, a subliniat Coldea.
Mesajul central al intervenției sale a fost clar: serviciile de informații vor deveni actori-cheie în procesul decizional.

„Serviciile de securitate și informații vor juca un rol major în viitor. Ele vor face parte din opiniile factorilor de decizie. În ciuda unei bune conduceri și a unei bune diplomații, securitatea va juca un rol major în luarea unor decizii inteligente. Statele sunt obligate să adopte o abordare inteligentă în această situație complexă”, a declarat el.
Coldea a legat această evoluție de nevoia de conectivitate strategică între state, pe care o consideră o premisă a parteneriatelor fiabile.

„În care conectivitatea, ca premisă a unui parteneriat fiabil, va juca un rol major. Modul de menținere a acestei conectivități, modul de protejare și de aplicare fac parte din domeniul securității”, a explicat el.
Despre România
Referindu-se la poziția României, Coldea a arătat că țara noastră se află într-o zonă de presiune strategică majoră. „România se află la granița NATO și UE și se confruntă cu multe provocări din partea marilor noștri vecini, Rusia, și suntem obligați să găsim modalități de a ne conecta cu alți parteneri din regiune și nu numai”, a spus el, amintind și rolul jucat de-a lungul timpului în conectarea unor actori din Orientul Mijlociu cu parteneri internaționali.

În acest peisaj, serviciile de informații trebuie să își regîndească misiunea.
„Întotdeauna există soluții, dar este nevoie de servicii bune sau de lideri inteligenți și cu perspicacitate pentru a înțelege pe deplin și a lua măsuri. Cum să transformăm diplomația de bună calitate și serviciile de informații în acțiuni pozitive tangibile”, a punctat Coldea.
El a atras atenția asupra infrastructurii critice – de la coridoare energetice și rute maritime, pînă la hub-uri digitale – și asupra rolului preventiv al serviciilor.

„Suntem legați de coridoare energetice, rute maritime, hub-uri digitale, toate acestea făcînd parte din infrastructura critică. Serviciile au rolul de a proteja această infrastructură critică. Ele ar trebui să prevină acest lucru”, a spus el, adăugînd că „trebuie să-și redefinească misiunea, liderii ar trebui să le atribuie noi misiuni, cu noi posibilități de control”.

În plan operațional, Coldea a subliniat nevoia de adaptabilitate rapidă.
„Aveți nevoie de sarcini pe termen scurt, pentru a fi foarte adaptabili la situația actuală, în scopul de a oferi factorilor de decizie politică informații utile pentru a lua decizii inteligente”, a declarat el, menționînd totodată că, potrivit Tratatului de la Lisabona, serviciile de informații rămîn o competență de securitate națională, nu una a Uniunii Europene.

În final, Coldea a evidențiat rolul UE ca actor stabilizator. „UE joacă un rol major. (…) UE s-a dovedit a fi un actor stabilizator în regiune, acceptă dialogul cu alte țări din Orientul Mijlociu și poate genera fonduri, know-how, expertiză și durabilitate. UE poate juca cu adevărat un rol major, iar faptul că facem parte din UE este foarte important”, a concluzionat el, conform Independent News.

Să tragem linie și să concluzionăm: Coldea spune, cu alte cuvinte, „dați mai multă putere și autonomie serviciilor de informații, pentru că lumea a devenit prea periculoasă și haotică pentru diplomație clasică și politicieni naivi. România trebuie să folosească intelligence-ul ca amplificator de forță externă și ca scut pentru infrastructura critică”. E un discurs de tip „intelligence-centric world order”, foarte în ton cu ce spun mulți foști șefi CIA, MI6, Mossad etc. la conferințe similare în ultimii ani. Nimic mascat, ci un mesaj politic/geopolitic foarte clar.

„Intelligence-centric world order” (sau „ordine mondială centrată pe intelligence”) e un concept vehiculat în ultimii ani 5 ani, care descrie o viziune asupra viitorului sistemului internațional în care serviciile de informații devin actori centrali, nu doar suportivi, în modelarea deciziilor statale, echilibrului de putere și gestionării crizelor globale.

De unde vine conceptul și ce înseamnă el practic?
De la constatarea că lumea post-Război Rece („reguli liberale”, multilateralism, diplomație clasică) se prăbușește, marile puteri acționează tot mai fără constrîngeri (Rusia în Ucraina, China în Taiwan, Iran în Orientul Mijlociu, mai nou SUA în Venezuela ori Groenlanda etc.).
Diplomația și instituțiile tradiționale (ONU, UE, OSCE) sunt prea lente, birocratice sau slabe pentru a gestiona amenințări hibride rapide: cyber-atacuri, dezinformare masivă, manipulare energetică, lanțuri de aprovizionare vulnerabile, AI deepfakes etc.
Soluția gîndită de unii e ca serviciile de informații să treacă de la rol pasiv la rol proactiv și decizional, deci să fie integrate direct în nucleul de putere executivă, să modeleze politici, să prevină crize, să coordoneze operațiuni gri și să ofere decizii bazate pe inteligență predictivă.
În esență, se conturează o lume în care Intelligence nu mai este doar cu ochi și urechi, ci un creier strategic al statului.

Partea despre România a lui Coldea nu e pentru Davos. E, în opinia noastră, pentru publicul de acasă. El transmite, de fapt, că România e într-o zonă de presiune permanentă, diplomația singură nu ajunge, serviciile secrete sunt principalul nostru activ strategic. În viziunea lui Coldea, România supraviețuiește prin intelligence, nu prin forță. Subliniem, în viziunea lui.

El transmite că diplomația clasică și leadershipul politic nu mai sunt suficiente în fața „brutalității” noii ordini mondiale. Prin afirmația că serviciilor le place complexitatea, el sugerează că agențiile de spionaj sunt singurele entități capabile să traducă haosul actual pentru liderii politici.
Mesajul subliminal: politicul devine dependent de intelligence nu doar pentru informare, ci de-a dreptul pentru supraviețuire strategică.

Ce NU spune generalul, dar sugerează puternic: că vom trăi tot mai mult în logica excepției, că deciziile vor fi tot mai puțin transparente, că ideea de securitate va prevala asupra dezbaterii publice, că serviciile vor avea un cuvînt greu în economie, infrastructură, energie, digital și pe unde va mai fi cazul, probabil peste tot, însă.

Discursul lui Coldea este o pledoarie pentru centralitatea serviciilor în statul viitorului, o normalizare a extinderii lor de influență, posibil un soi de justificare intelectuală pentru mai multă putere. Totul trebuie să fie mai rapid, mai discret.
O putere care să permită luarea rapidă și fără justificări excesive a deciziei de anulare a unor alegeri cu rezultat neconvenabil, eventual, nu-i așa?

Nu știm dacă viitorul apropiat va aduce un scenariu precum cel zugrăvit de Coldea, tendințe clare ar fi, să recunoaștem. Dar ideea că România viitorului ar trebui să aducă ”creierele” actuale din serviciile noastre la butoane încă mai mari e, zicem noi, cel puțin deprimantă. (Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics)