Criza actuală a refugiaţilor ucraineni a demonstrat un comportament solidar şi imbatabil la nivel internaţional, iar România a dat dovadă de o „rezilienţă deosebită” în acest domeniu prin cooperarea exemplară între autorităţi, cetăţeni şi organizaţiile neguvernamentale, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
El a reiterat, vineri, în alocuţiunea susţinută la dezbaterea sub egida Team România, organizată de Institutul Aspen, că agresiunea declanşată de către Rusia pentru invadarea Ucrainei, reprezintă un act „absolut neprovocat, nejustificat şi ilegal”, care încalcă toate normele internaţionale şi lumea bazată pe reguli, „o agresiune inacceptabilă, soldată cu suferinţe enorme, cu valuri de refugiaţi care au depăşit 2,5 milioane de persoane”, cu distrugeri de locuinţe, spitale, maternităţi, grădiniţe şi şcoli, „grozăvii ale războiului regăsite azi la Herson, Harkov sau Kiev ca adevărate crime împotriva umanităţii, crime de război”.
„România, alături de Europa şi de lumea întreagă, se confrunta, la data declanşării conflagraţiei, cu pandemia şi efectele economice ale acesteia. Li s-a adăugat criza energetică globală, deloc ruptă de actualul război declanşat la 24 februarie. Peste toate acestea s-a adăugat utilizarea instrumentului militar pe scară largă de către Rusia, criza refugiaţilor şi perspectiva unei crize economice anunţate de problematica extrem de complexă a coerenţei lanţurilor de aprovizionare şi de rupturi în globalizare, ca urmare a sancţiunilor şi izolării impuse Rusiei şi Belarusului. Spre deosebire de momentul 2015, când un milion de migranţi din Orientul Mijlociu a zdruncinat Europa, ameninţând să o scindeze, criza actuală a refugiaţilor ucraineni a demonstrat un comportament opus, solidar şi imbatabil”, a spus premierul.
Nicolae Ciucă a arătat că, în România, oamenii obişnuiţi s-au alăturat organizaţiilor neguvernamentale, celor religioase, administraţiilor publice locale şi instituţiilor guvernamentale pentru a-i ajuta pe refugiaţi, a-i găzdui, a le oferi hrană şi transport.
„România a avut jumătate de milion de refugiaţi ucraineni pe teritoriul său. Mai adăugăm câteva zeci de mii de resortisanţi ai altor state, prinşi în războiul din Ucraina, care ne-au traversat ţara şi au avut nevoie de ajutor pentru a ajunge în statele de origine. România a acordat sprijin tuturor. A fost un moment în care România a fost recunoscută de către toţi liderii lumii. Am avut discuţii, am avut întâlniri aici la Bucureşti, am avut convorbiri telefonice cu toţi prim-miniştrii care au fost nevoiţi să ia măsuri pentru a-şi repatria cetăţenii. A fost un moment în care aş putea spune, fără teamă de a greşit, că România a strălucit. Şi pornind de la acest moment, cred că este nevoie să demonstrăm în continuare că putem să strălucim”, a declarat Ciucă.
Premierul a punctat că rezilienţa ţării noastre s-a dovedit deosebită în acest domeniu, pe baza cooperării exemplare între instituţiile statului, cetăţeni şi organizaţiile neguvernamentale.
Nicolae Ciucă a menţionat, în context, că România a investit 3,4 milioane de euro în ajutor umanitar şi a construit un hub logistic european pentru ajutor umanitar la Suceava. El s-a referit şi implicarea autorităţilor locale în gestionarea problemei refugiaţilor.
„Practic, acest hub şi celelalte locaţii şi depozite nu fac altceva decât să îi sprijine şi să continue să transporte pe teritoriul Ucrainei aceste echipamente şi materiale de primă necesitate de care cetăţenii ucraineni rămaşi în ţară, să îşi apere ţara, au stringentă nevoie. Alături de aliaţii din NATO, de partenerii din Uniunea Europeană, de statele lumii am fost alături şi suntem gata să sprijinim în continuare aceste eforturi. La nivel politic am văzut rezilienţă şi mobilizare cvasiunanime a comunităţii internaţionale, adaptabilitatea neaşteptată, poate pentru unii, a statelor din prima linie pentru a primi valurile de refugiaţi şi a acorda sprijin Ucrainei, inclusiv a României”, a declarat Ciucă.
