India și Pakistanul și-au închis granițele și se pregătesc pentru acțiuni militare după un atac terorist în Kashmir, care a ucis turiști indieni. Cine se află în spatele atacului și care este pericolul unei noi escalade a conflictului dintre două puteri nucleare.
Ce a cauzat tensiunile între India și Pakistan?
Pe 22 aprilie, un grup de militanți înarmați cu arme de foc a atacat turiști în orașul Pahalgam, situat în districtul muntos Anantnag din teritoriul uniunii Jammu și Kashmir. Teritoriul este sub control indian, dar a fost revendicat de multă vreme de Pakistan. Atacul a făcut 26 de morți – 25 de cetățeni indieni și un cetățean nepalez – și alte zeci de răniți.
Pahalgam este situat pitoresc pe malul unui râu, la o altitudine de puțin peste 2 km, și este un loc popular printre călătorii în luna de miere și drumeții. Deși grupurile armate se luptă cu autoritățile indiene din regiune de zeci de ani, atacurile asupra turiștilor sunt rare. Ultimul atac terorist comparabil a avut loc la Pahalgam în 2000, când 32 de persoane au fost ucise, inclusiv 21 de pelerini hinduși. Un an mai târziu, teroriștii din aceeași zonă au ucis 13 persoane, inclusiv 11 pelerini și doi locuitori.
Grupul puțin cunoscut Frontul de Rezistență (TRF) a revendicat atacul. A fost format în 2019, în vârful unei alte escalade a situației din Kashmir. Grupul a spus pe rețelele de socializare că atacul a fost un răspuns la un aflux de „străini” care au provocat „schimbări demografice” în regiune.
În august 2019, Parlamentul indian a abrogat efectiv articolul 370 din Constituție, care a consacrat statutul special al Jammu și Kashmir. Anterior, doar „rezidenții permanenți”, definiți ca atare de autoritățile locale, puteau avea o înregistrare permanentă acolo și să cumpere proprietăți. Jammu și Kashmir și-au pierdut apoi statalitatea și a devenit un teritoriu de uniune, administrat direct de guvernul federal al regiunii. În urma acesteia, autoritățile indiene au lansat un program de relocare în Jammu și Kashmir din alte regiuni.
După cum notează Al Jazeera, țintele anterioare ale TRF au fost foști ofițeri de aplicare a legii, informatori ai guvernului indian și jurnaliști suspectați de grup de „trădare” și colaborare cu New Delhi. În iunie 2024, TRF a revendicat un atac asupra unui autobuz care transporta pelerini hinduși, care a ucis nouă persoane și a rănit alți 33. Deși TRF se poziționează ca o entitate independentă, autoritățile indiene o consideră o ramură sau un front pentru gruparea teroristă Lashkar-e-Taiba (Armata Drepților) din Pakistan.
Pe 23 aprilie, India a acuzat oficial autoritățile pakistaneze că sprijină „terorismul transfrontalier”. Islamabad a negat orice implicare în atac, considerând acuzațiile guvernului indian „frivole, iraționale și ilogice”.
De la împărțirea Indiei Britanice în 1947 în două state independente, India și Pakistan, statutul istoricului stat princiar Kashmir nu a fost convenit în mod oficial, iar unele dintre teritoriile sale rămân subiect de dispută între cele două țări. Țările au trecut prin trei războaie de atunci, ultimul conflict armat pe scară largă a avut loc în 1971. Acordul Simla rezultat a stabilit o linie de control, sub care aproximativ 60% din fostul stat princiar a mers în India (și a devenit statul Jammu și Kashmir), iar teritoriile rămase au devenit parte a Pakistanului. Aproximativ 10% din teritoriul Kashmirului rămâne sub control chinez.
În februarie 2019, un atacator sinucigaș al grupării teroriste islamiste pakistaneze Jaish-e-Mohammed a lovit un autobuz al poliției din Kashmir cu o mașină încărcată cu explozibili, ucigând peste 40 de persoane. Autoritățile pakistaneze au negat orice implicare în atac. Aceasta a fost urmată de o serie de ciocniri, inclusiv un atac aerian indian asupra unei tabere de antrenament majore Jaish-e-Mohammed. La 22 martie 2019, prim-miniștrii pakistanez și indian Imran Khan și Narendra Modi au convenit să pună capăt ostilităților și să lupte în comun împotriva terorismului.
Cum a răspuns India la atacul terorist
În prima sa apariție publică de la atac, premierul indian Narendra Modi a promis că guvernul va „identifica, urmări și pedepsi fiecare terorist și patronii lor”. „Vom urmări până la orice capăt al lumii. „Terorismul nu va rămâne nepedepsit”, a spus el în Bihar pe 24 aprilie. În aceeași zi, poliția din Jammu și Kashmir a dat publicității numele a trei dintre cei patru suspecți în atac: doi dintre ei ar fi fost cetățeni pakistanezi și membri ai Lashkar-e-Taiba.
Aseară, șeful misiunii diplomatice a Pakistanului în capitala Indiei, Saad Ahmad Warraikh, a fost chemat la Ministerul de Externe al Indiei. El a fost informat că atașații militari, navali și aerian ai Pakistanului au fost declarați personae non grata și trebuie să părăsească India în termen de o săptămână. Delhi își retrage, de asemenea, atașații militari din Islamabad, iar puterea misiunilor diplomatice ale ambelor țări va fi redusă de la 55 la 30 până la 1 mai.
India a anunțat, de asemenea, închiderea singurului sau punct de trecere a frontierei terestre de la Attari-Wagah și a încheiat programul fără viză pentru cetățenii pakistanezi sub auspiciile Asociației Sud-Asiatice pentru Cooperare Regională (SAARC). Toți pakistanezii care au intrat în țară în cadrul programului trebuie să părăsească în termen de 48 de ore. Ulterior, s-a mai anunțat că va suspenda eliberarea vizelor cetățenilor pakistanezi și va anula pe cele deja eliberate din 27 aprilie (singura excepție ar fi vizele medicale, a căror valabilitate ar fi limitată la 29 aprilie).
Ministerul de Externe indian a anunțat, de asemenea, că va suspenda Tratatul privind apele Indusului din 1960, care a permis Pakistanului să folosească afluenții nordici ai fluviului, până când Islamabad „renunță în mod convingător și irevocabil la sprijinul său pentru terorismul transfrontalier”.
Ca răspuns, autoritățile pakistaneze au avertizat că orice încercare de a opri sau de a devia fluxul de apă datorat Pakistanului în temeiul tratatului va fi considerată „un act de război și va fi un răspuns cu toată forța”. Islamabad a mai spus că suspendă Acordul de la Simla din 1972 și, la rândul său, a urmat exemplul lui New Delhi: singura trecere a frontierei dintre cele două țări a fost închisă pe partea pakistaneză, atașații militari indieni au fost declarați personae non grata, iar cetățenilor indieni care au intrat în Pakistan în cadrul programului de schimb fără viză SAARC li s-a spus să părăsească țara în două zile.
„Spațiul aerian al Pakistanului va fi închis cu efect imediat tuturor companiilor aeriene deținute sau operate de India… Toate schimburile comerciale cu India, inclusiv către și dinspre orice țară terță prin Pakistan, sunt suspendate cu efect imediat”, a declarat prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif într-un comunicat.
Ministrul indian al Apărării, Rajnath Singh, a promis un „răspuns puternic și clar” la atac, în timp ce Pakistanul și-a pus forțele armate în alertă maximă. O sursă din cadrul conducerii militare indiene din Times of India susține că New Delhi are în vedere mai multe opțiuni pentru un răspuns militar la atacul din Kashmir, care nu necesită o acțiune militară la scară largă. „Decizia finală trebuie luată de conducerea politică. Dacă se primește acordul, grevele de răzbunare vor fi efectuate la momentul și locul pe care le alegem”, a declarat sursa publicației.
Retorica dură a guvernului indian cu privire la problema Kashmirului i-a făcut extrem de dificil să se limiteze doar la măsuri politice, spune Pravin Dhonthi, analist senior la International Crisis Group. „Presiunea publică intensă asupra guvernului Modi pentru a lua contramăsuri decisive și militare este o consecință a propriilor sale acțiuni”, a explicat expertul.
În același timp, orice acțiune militară ar putea duce la o lovitură de răzbunare din Islamabad, avertizează politologul pakistanez Maliha Lodhi, fost diplomat de carieră și Reprezentant permanent al Pakistanului la ONU (2015-2019). În opinia ei, o astfel de dezvoltare a evenimentelor ar trebui evitată cu orice preț, deoarece ambele state dețin arme nucleare.
Potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), în 2024, India are 172 de focoase nucleare în arsenalul său, în timp ce Pakistanul are 170.
