Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEETs) în Uniunea Europeană a scăzut în 2025 până la 11%, de la 15,2% în 2015, însă România are în continuare cea mai mare proporție de NEETs din Uniunea Europeană, arată datele publicate joi de Eurostat.
Cele mai mici procente de tineri din categoria NEETs au fost înregistrate anul trecut în Țările de Jos (5,3%), Suedia (5,9%) și Slovenia (7,6%). În schimb, cele mai mari proporții au fost înregistrate în România (19,2%), Bulgaria (13,8%) și Grecia (13,6%).
O comparație între cele două țări cu cele mai mari și cele mai mici proporții de NEETs în 2025 arată că procentul tinerilor adulți NEETs a fost de aproape patru ori mai mare în România decât în Țările de Jos.
Între 2015 și 2025, proporția NEETs s-a redus în 22 dintre cele 27 de țări ale UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Italia (un declin de 12,4 puncte procentuale, de la 25,7% la 13,3%), Grecia (scădere de 10,5 puncte procentuale, de la 24,1% la 13,6%) și Croația (scădere de 9,0 puncte procentuale, de la 19,8% la 10,8%).
În cazul României, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEETs) a scăzut de la 20,9% în 2015, până la 19,2% în 2025.
