Cercetătorii studiază veninul unui melc marin în scopul de a dezvolta o insulină cu efect ultrarapid

Melcul marin din specia Conus geographus își lansează veninul spre locul în care se află prada pentru a o ameți în mod fulgerător și a o îngurgita. Așa își obține hrana această moluscă în culori vii care trăiește în recifele din oceanele Indian și Pacific. Acest venin care paralizează peștii mici este studiat de cercetători în scopul de a dezvolta o insulină cu efect ultrarapid pentru tratarea diabetului, semnalează cotidianul spaniol El Mundo.

O echipă formată din cercetători din Australia și SUA a determinat structura tridimensională a insulinei pe care o produce acest melc marin și care, după cum arată aceștia într-un studiu publicat în Nature Structural and Molecular Biology, acționează de trei ori mai rapid decât cea pe care o generează corpul uman.

„Încercăm să fabricăm o insulină sintetică asemănătoare celei pe care o produce acest melc marin”, explică Helena Safavi, cercetător la University of Utah (SUA) și coautor.

Acest studiu despre Conus geographus este cel mai recent exemplu privind posibilitățile terapeutice ale veninurilor prezente în natură, asupra cărora companiile farmaceutice și-au ațintit privirile în anii ’70 pentru a dezvolta noi medicamente.

În 1981, Administrația pentru Alimente și Medicamente (Food and Drug Administration, FDA) din SUA a aprobat medicamentul captopril, care a fost dezvoltat pornindu-se de la moleculele veninului șarpelui Bothrops jararaca și care este indicat în caz de hipertensiune. Au urmat eptifibatida și tirofiban (pentru sindroame coronariene acute), bivalirudina (pentru coagularea sângelui în timpul intervențiilor chirurgicale), exenatida (pentru diabetul de tip 2).

„Lucrăm de mai mult timp atât cu alte componente ale veninului de Conus geographus, cât și cu componente ale veninului altor melci marini, din care, în total, cunoaștem circa 800 de specii”, precizează Helena Safavi. „Majoritatea componentelor cercetate până acum sunt neurotoxine cu un larg evantai de potențiale aplicații terapeutice pentru durere, epilepsie și pentru protejarea inimii”, adaugă cercetătoarea, menționând în acest sens ziconotida, medicament pentru durerea cronică bazat pe o componentă izolată din veninul de Conus magus.

Pentru moment, explică Safavi, cercetătorii nu lucrează cu nicio companie farmaceutică pentru a dezvolta această insulină cu efect ultrarapid inspirată de Conus geographus și care ar putea ajunge pe piață peste un deceniu: „Este lung drumul de parcurs până ce o descoperire să se transforme într-un medicament”.

Citește și

Citește și

Citește și

Cercetătorii studiază veninul unui melc marin în scopul de a dezvolta o insulină cu efect ultrarapid

Topics

Articole relationate