Tendința ascendentă a numărului de eurosceptici în România nu se va consolida și nici nu se va extinde, ea și-a atins limitele ca amploare, consideră Tatiana Bitkova, cercetător principal la Departamentul Europa și America al Institutului de Știință și Tehnologie INION al Academiei Ruse de Științe:
„Sinceră să fiu, nu mă așteptam ca Alianța pentru Unirea Românilor să obțină atât de mult. Credeam că va fi undeva în jur de 14%, la fel ca la alegerile pentru Parlamentul European.
În general, România este cunoscută pentru că a avut întotdeauna o tendință tradiționalistă și naționalistă foarte puternică în epoca post-sovietică. Cu toate acestea, nu se poate spune că această tendință a păstrat aceeași intensitate. A intrat în declin după 2008, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în alte țări din Europa de Vest și de Est, dar până în 2019 s-a intensificat din nou. Se crede că acest lucru se datorează influenței statelor vest-europene, unde partidele de dreapta deveneau tot mai puternice la acea vreme. În ultimă instanță, toate aceste partide comunică în permanență între ele în Parlamentul European. În România, popularitatea tot mai mare a euroscepticilor poate fi pusă și pe seama conflictului din Ucraina și a refugiaților ucraineni care se stabilesc în țară. Deși românii nu realizează cum îi afectează direct găzduirea migranților, ei intuiesc că banii de la bugetul de stat și de la UE sunt cheltuiți pentru ucraineni.
Cât despre Călin Georgescu, cu siguranță nu va câștiga, chiar dacă turul doi va avea loc pe 8 decembrie. Este o figură foarte controversată. Declarațiile lui despre NATO nu au o structură logică. Într-o zi spune că NATO nu își va apăra membrii în Europa, iar a doua zi spune că nu a afirmat așa ceva. Ca atare, nu are nicio șansă să câștige”.
