Dimensiunile jafului „Cum-Ex” depăşeşc cu mult estimările iniţiale. Escrocheriile i-au costat miliarde de euro pe contribuabilii europeni. O reţea de jurnalişti a dat publicităţii datele incriminatoare, transmite Deutsche Welle.
Dosarul „Cum-Ex” se lecturează precum un roman. De altfel, el debutează chiar ca o ficţiune: „Au redus temperatura în apartament la 18 grade. Fiecare strop de sudoare i-ar fi dat de gol. Nu aveau voie să îşi arate nervozitatea.” Este începutul unei lungi poveşti, rezultatul unei cercetări intense. Este relatarea despre cel mai mare jaf fiscal din toate timpurile.
Centrul de investigaţii „Correctiv” a prezentat joi rezultatele amplei analize – dosarul intitulat „Cum-Ex”. 37 de jurnalişti reprezentând 19 instituţii de presă din 12 state au contribuit la această cercetare. Rezultatul: prin tranzacţii bursiere dubioase, Germania şi cel puţin alte zece state (Franţa, Spania, Italia, Danemarca, Belgia, Austria, Finlanda, Norvegia şi Elveţia) au pierdut miliarde de euro.
„Internaţionala” gangsterilor
Cel mai grav afectată este, pe departe, Germania (aproape 32 de miliarde de euro), urmată de Franţa cu cel puţin 17 miliarde de euro, Italia cu 4,5 miliarde şi Danemarca cu 1,7 miliarde de euro. „Avem de-a face cu cel mai mare jaf fiscal din istoria Europei”, spune profesorul Christoph Spengel, expert în finanţe de la Universität Mannheim.
Spengel a calculat că actualul fisc a transferat eronat 31,8 miliarde de euro celor implicaţi în reţeau Cum-Ex, numai în perioada cuprinsă între anii 2001 şi 2016. În întreaga Europă, pagubele sunt estimate la circa 55 de miliarde de euro. Dacă se iau în considerare şi afacerile Cum-Cum, suma devine cu atât mai impresionantă.
La fel de simplu precum înşelăciunile cu alocaţii
„Cum-Ex” sunt numite afacerile care au loc în momentul plăţii dividendelor către acţionarii firmelor tranzacţionate la bursă. Scopul este obţinerea unei rambursării multiple a impozitelor, cu ajutorul băncilor. „Cum” se referă la acţiunile care aduc dividende în timp ce „Ex” vizează hârtiile fără dividende.
Pentru o mai simplă înţelegere a principiului, putem lua exemplul înşelăciunilor în sistemul de alocaţii pentru copii. În cazul afacerilor”Cum-Cum”, un cetăţean german ar înregistra mai mulţi copii străini ca făcând parte din familie pentru a beneficia de alocaţie. Ulterior, copiii ar fi retrimişi în ţara de origine. Iar în afacerile de tipul „Cum-Ex”, copiii străini ar fi înregistraţi ca făcând parte din mai multe familii.
La fel se prezintă situaţia şi în cazul acţiunilor: impozitul pe câştigurile de capital trebuie plătit doar o dată. Dacă însă acesta este rambursat de două sau de mai multe ori, atunci este uşor să obţii o avere. Hârtiile de valoare cu sau fără dividende au fost rapid retranzacţionate, astfel încât Fiscul a pierdut controlul, rambursând impozitul de mai multe ori.
„Blamaj fără precedent pentru politica fiscală federală”
Şedinţa comisiei de anchetă Cum-Ex la Berlin
În Germania, această practică nu mai este posibilă din 2012, când a fost astupată aşa numită „gaură fiscală”. Potrivit „Correctiv” însă, Germania a avertizat celelalte state europene despre posibile evaziuni de abia în anul 2015. Ministerul federal de Finanţe a precizat că „a informat în trecut diverse state, şi la solicitările acestora, asupra procedurilor aplicate în cazul afacerilor .”
Ecologiştii solicită explicaţii urgente din partea ministrului federal al finanţelor, Olaf Scholz. Dacă escrocheriile au continuat şi după anul 2012, atunci „avem de-a face cu un eşec monstruos şi un abisal blamaj al politicii fiscale germane”, a declarat şeful grupului parlamentar ecologist din Bundestag, Anton Hofreiter.
Expertul în probleme fiscale, ecologistul Gerhard Schick a criticat şi el situaţia: „Pentru că nu există poliţie financiară şi guvernele nu colaborează în cazul criminalităţii fiscale, este de mirare că s-a descoperit această mafie fiscală.” Schick este unul dintre co-iniţiatorii comisiei de anchetă „Cum-Ex” din Bundestag.
Legal? llegal? În orice caz, nu indiferent
În timp ce amploarea loviturii financiare devine tot mai vizibilă, neclar rămâne dacă afacerile dubioase au fost cu adevărat ilegale. Experţii financiari au susţinut multă vreme că afacerile de acest gen erau trucuri fiscale legale. Astăzi însă ele sunt considerate ilegale. Procuratura din Köln investighează încă din iunie afacerile gigantului bancar spaniol Santander.
Alte bănci au recunoscut deja că au fost implicate în asemenea afaceri, printre ele numărându-se şi Deutsche Bank sau Hypo-Vereinsbank, care face parte din concernul Unicredit. Deutsche Bank precizează că nu a fost nicicând parte din piaţa „Cum-Ex”, dar a fost implicată în afacerile unor clienţi astfel activi.
În Germania, autorităţile din landul Hesa au demarat anchete în cazul unor afaceri de acest tip. Administraţia financiară s-a implicat deja în 32 de cazuri, a anunţat ministrul de finanţe al landului, Thomas Schäfer. Circa 770 de miliioane de euro au fost astfel recuperate de autorităţi, dintr-o pagubă totală estimată la circa 1,3 miliarde de euro.
Ca-n filme
Centrul financiar din Frankfurt
Unul dintre actorii principali ai acestui joc de milioane se află în arest preventiv la Köln. Speră să beneficieze de o pedeapsă redusă şi colaborează cu autorităţile. A acceptat şi să vorbească cu jurnaliştii, sub protecţia anonimatului, pentru că îşi doreşte să devină avocat de carieră, după lămurirea situaţiei. La interviu apare cu o mască precum în filme.
Scenariul este completat de scena de debut a dosarului, din apartamentul unui zgârie-nori din metropola financiară Londra. Doi jurnalişti s-au dat drept membri ai unei familii de miliardari pentru a-l convinge pe un tânăr din cercurile afaceriştilor „Cum-Ex” să îi introducă în lumea lor. Iniţial tânărul vorbeşte despre construcţii fiscale şi afaceri la bursă. Până când unul dintre jurnaliştii sub acoperire punctează referindu-se la originea banilor: din buzunarul contribuabililor. „Evident!”, răspunde tânărul expert în afacerile „Cum-EX”.
