Guvernul ungar se aşteaptă ca preşedinţia română a UE, care va începe din ianuarie, să fie înţelegătoare faţă de punctele de vedere ale statelor membre care se opun imigraţiei şi să nu ducă disputa privind migraţia într-o direcţie care să alimenteze mai mult divergenţele, ci să se concentreze asupra unor chestiuni în privinţa cărora există consens, cum ar fi apărarea frontierelor externe ale Europei, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Szabolcs Takács, secretar de stat în cadrul Cancelariei
Prim-Ministrului Ungariei, a explicat aceste lucruri agenţiei
ungare de presă MTI, luni, după întâlnirea pe care a avut-o la
Bucureşti cu George Ciamba, ministru delegat pentru afaceri
europene, responsabil pentru preşedinţia română a UE de anul viitor.
Acesta a arătat că deşi mulţi încearcă să creeze impresia că
problema imigraţiei ilegale a fost rezolvată, provocările politice
ale Europei vor fi determinate de către migraţie şi în deceniile
care urmează. Politicianul ungar a atras totodată atenţia
omologului său român că punctul de vedere al Ungariei a rămas
neschimbată încă de la începutul crizei migraţiei şi că nici nu se
va schimba.
“Ungaria nu sprijină ideea ca Europa să devină un continent de
imigranţi”, a declarat secretarul de stat. Acesta a adăugat că
statelor membre ar trebui să li se permită să decidă singure dacă
vor deveni sau nu ţări de imigranţi.
De altfel, Ungaria este un partener deschis şi cooperant în
toate acele aspecte în care unitatea UE poate fi asigurată: astfel
de aspecte sunt consolidarea protecţiei frontierelor – care face
parte din competenţa naţională a statelor membre – şi problema
acordurilor de încheiat cu ţările din afara Europei, crucială
pentru stoparea migraţiei, a explicat.
Potrivit lui Szabolcs Takács, în timpul preşedinţiei române a
UE, cel mai important eveniment din punct de vedere politic va fi
alegerea noului Parlament European (PE). Ungaria speră la formarea
unui PE şi apoi a unei Comisii Europene noi care va da dovadă de
mult mai multă înţelegere faţă de punctele de vedere, identitatea
şi tradiţiile statelor membre, decât există acum.
Acesta a mai menţionat că în acest semestru va începe procesul
planificării următorului buget UE, pentru 2021-27.
“Atât România, cât şi Ungaria este de părere că fondurile de
coeziune, respectiv ale celor pentru agricultură şi dezvoltare
rurală nu reprezintă o decizie caritativă ale celor cu contribuţie
netă din Europa de Vest, ci o politică stabilită în mod explicit
într-un contract, iar modificări ale volumului nu ar trebui să fie
permise”, a arătat Szabolcs Takács. În opinia sa este inacceptabil
că, în baza propunerii CE, pentru regiunile mai puţin dezvoltate să
fie disponibile mai puţine resurse decât pentru cele dezvoltate.
Secretarul de stat ungar a mai adăugat că Budapesta şi
Bucureştiul sunt de acord şi în privinţa faptului că alocarea de
resurse pentru programul de cercetare şi dezvoltare este extrem de
disproporţionată; nu se mai poate tolera ca 95% din banii destinaţi
acestor domeniu să fie acordaţi statelor membre vechi şi abia 5% să
ajungă la cele 13 state care au aderat la UE mai târziu.
Guvernul Ungariei poate sprijini acel obiectiv de principiu al
preşedinţiei române a UE, care se referă la apropierea dintre
statele membre şi care susţine unitatea Europei, dar pentru
realizarea acestui lucru este necesar ca în cadrul UE punctele de
vedere ale unei regiuni mai restrânse să fie luate în considerare
la fel de serios ca punctele de vedere ale statelor membre
occidentale, a arătat secretarul de stat ungar responsabil cu
problemele europene în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei.
