Klaus Iohannis a respins propunerea PSD – ALDE de prim-ministru, mai exact pe Sevil Shhaideh. Președintele nu a justificat respingerea, în mod neașteptat.
Dacă președintele nu ajunge la un consens cu PSD-ALDE, ne putem aștepta mai degrabă la dizolvarea Parlamentului, decât la suspendarea lui Klaus Iohannis, transmite Digi 24.
Care sunt motivele presupuse?
Mai mulți analiști spun că este probabil ca refuzul să fie legat de soțul lui Shhaideh care (potrivit jurnaliștilor de investigație RISE Project) este un susținător al dictatorului sirian Bashar al-Assad (acuzat de comunitatea internațională de crime de război). Soțul lui Sevil Shhaideh este sirianul Akram Shhaideh, fost consultant personal al secretarului de stat în cadrul Ministerului Agriculturii în perioada 2013-2014. Acesta a fost șef de departament în cadrul Ministerului Agriculturii de la Damasc, în 1988.
Pe conturile sale de socializare, Akram Shhaideih a apreciat și distribuit postările paginii „Doar Dumnezeu, Siria și Bashar”, inclusiv articole în care se susține că liderul Hezbollah (grupare considerată teroristă de UE și SUA) duce „războiul sfânt”.
Liviu Dragnea a cerut serviciilor secrete românești să spună dacă există vreo problemă legată de soțul premierului propus și a declarat că „Soțul doamnei Shhaideh e cetățean român. Eu sunt sigur că toate insituțiile nu acordau cetățenie unui om dacă era o problemă.
Ce poate urma?
Constituția nu prevede ce se întâmplă în astfel de situații.
Ceea ce reiese clar din Constituție este că președintele are obligația de a se consulta cu partidele (cu partidul care are majoritatea absolută sau cu grupurile parlamentare) și că are dreptul de a desemna candidatul pentru funcția de prim-ministru.
În Constituție nu scrie că președintele trebuie să desemneze premierul propus de partide. Așadar, putem avea două scenarii principale:
- În cazul în care PSD nu face o nouă propunere (după cum a susținut anterior Liviu Dragnea): Klaus Iohannis poate desemna candidatul pe care îl dorește, inclusiv pe Dacian Cioloș. Parlamentul poate respinge o singură dată propunerea președintelui. La a doua respingere, președintele poate decide dizolvarea Parlamentului și vor avea loc noi alegeri.
- O a doua posibilitate este ca PSD să încerce suspendarea, deși la acest moment gestul nu pare să aibă o bază Constituțională. Constituția spune că suspendarea poate fi declanșată în urma “săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei” (de către președinte). După cum spuneam mai sus, din Constituție nu reiese că președintele are obligația de a desemna prim-ministrul propus de partide — are doar obligația de a se consulta cu partidul/partidele din Parlament (vezi articol 103). Totuși, PSD are numerele necesare declanșării suspendării (poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor).
Până acum Curtea Constituțională nu s-a pronunțat pe o situație în care președintele nu se înțelege cu partidele din Parlament asupra premierului. Au existat decizii (în 2007 și 2008) când Curtea a decis că președintele poate respinge o singură dată un ministru și trebuie să justifice respingerea (decizii declanșate de cazul Norica Nicolai) — dar situația nu se aplică când este vorba de prim-ministru.
Cel mai probabil este ca președintele să ajungă la un numitor comun cu PSD – ALDE. Altfel, vom intra într-o criză politică, care însă nu poate dura mai mult de câteva luni — și care, cel mai probabil, va aduce noi alegeri parlamentare.
Vom putea avea o viziune mai clară asupra urmărilor după declarațiile lui Liviu Dragnea, anunțate pentru ora 16.
UPDATE ora 16.39: Liviu Dragnea a susținut într-o declarație de presă că președintele Klaus Iohannis pare să dorească să fie suspendat și că ia în considerare acestă opțiune. A mai spus că nu au fost anunțați de motivele refuzului și că, cel mai probabil, vor constitui o Comisie care să analizeze dacă gestul președintelui este unul constituțional — susținând că din punctul nu este constituțional și că există o decizie a Curții în acest sens. Probabil se referă la pronunțare Curții din 2014, față de o serie de modificări ale Constituției, inclusiv introducerea obligativității președintelui de a accepta premierul propus de majoritatea parlamentară — Curtea a decis că modificările nu sunt constituționale (vezi pct. 326), dar e adevărat că, punctual, pare să susțină ideea că este în regulă ca președintele să desemneze candidatul propus de grupurile parlamentare (vezi pct. 319), fiindcă are rol de mediator, nu decident
