Tocmai am aflat de ce România nu are mari proiecte de infrastructură: din cauza lui Iohannis. Dar nu neapărat asta e surprinzător, ci că opinia asta vine de la un respectat și, cel puțin pînă acum, rezonabil jurnalist. Acest jurnalist se numește Moise Guran și el raționează cam așa: nu avem proiecte mari de infrastructură (autostrăzi și altele) pentru că Iohannis nu cheamă partidele la consultări și pe această temă (!). Deci, pentru că președintele țării nu dă tonul, bietul premier este legat de mîini și de picioare (sursa).

Dar să vă ofer și un citat din distinsul Moise Guran: “N-a reieşit foarte clar ce părere are Carol al III-lea despre perspectiva unui consens politic pe infrastructură şi nici nu e clar dacă preşedintele care îşi poartă paltonul şi în somn are un interes real în a mişca ţara chiar dacă la guvernare este fostul său rival, Victor Ponta. (…) Şi nu ştiu, n-am de unde să ştiu, cât de bine o fi să avem autostrăzi, dar numai bine nu poate fi să le mai amânăm încă un an, doar pentru că nu e la guvernare cine trebuie.“.

Admit sincer că sînt stupefiat: în țara în care atribuțiile executive, deci și cele care țin de decizia de a investi în proiecte de infrastructură, aparțin premierului, Moise Guran reinventează apa caldă și declamă că un președinte (intrat în mandat acum vreo patru luni) are, de fapt, rolul de a urni investițiile guvernamentale din loc. Și asta printr-o simplă rundă de negocieri la Cotroceni care să ducă la un consens minunat ca să fie bine, să nu fie rău. Las’ la o parte că Guran uită că anterioarele consultări nu au dus la nimic și că Ponta e de o ipocrizie de manual: se duce la Cotroceni și promite legea votului prin corespondență dar nu face nimic, se duce la Cotroceni și promite că PSD va vota pentru toate cererile DNA trimise în Parlament dar, la vot, PSD face exact invers, însă nu se duce la Cotroceni să se consulte pe un alt proiect drag lui Guran, Codul Fiscal al arestatului Vâlcov.

Să o spunem foarte clar, încă o dată: investițiile publice sînt treaba Guvernului și, eventual, a Parlamentului. Da, desigur, președintele poate impulsiona și Executivul și Legislativul să se uite mai cu atenție către mari proiecte de infrastructură, dar inițierea și finanțarea acestora cad în sarcina Guvernului și a parlamentarilor care votează bugetul. Iar Moise Guran știe foarte bine aceste lucruri. Totuși, preferă să-l sară pe Ponta (care guvernează de trei ani!) din schemă și să se concentreze pe președinte (care conduce țara de vreo patru luni).

Și tu, Moise? Și tu ai descoperit, brusc, că Ponta e sabotat de președinte (Iohannis, de data asta, nu Băsescu) și că, deci, acesta e motivul pentru care foarte performantul nostru premier nu duce țara pe noi culmi de progres și civilizație? Pentru tine, Moise, voia internetul să se răscoale mai acum un an, cînd conducerea TVR voia să te scoată din grilă? Asta e problema ta, că nu e Iohannis “deranjat”?

E bine de știut că Ponta a mai bifat un jurnalist care, altă dată, îl făcea arșice într-un interviu la postul public de televiziune. Dar care jurnalist acum e mai concentrat să nu-l deranjeze pe Ponta.

P.S. Iohannis are un început de mandat dezamăgitor, pare că nu înțelege ce i se întîmplă, ce pîrghii are la dispoziție și care îi sînt atribuțiile prezidențiale. Președintele pare confuz, slab și fără busolă, mai degrabă prizonier la Cotroceni decît lider. Cu toate astea, să nu ne facem că uităm: premierul țării, administratorul bugetului, stăpînul ordonanțelor de urgență, arogantul mai arogant acum decît atunci cînd se vedea deja președinte, e Ponta, nu Iohannis.