Este o imagine sugestivă, care exprimă starea de spirit a multor oameni din SUA: Într-o punguţă transparentă de plastic se află o insignă cu steagul SUA. Pe ambalaj stă scris: made in China.Dacă drapelul naţional al SUA a ajuns să fie fabricat în China, aşa cum sugerează imaginea, atunci ceva nu este în regulă. De asta sunt convinşi numeroşi susţinători ai preşedintelui SUA, Donald Trump. De aceea, ei îndeamnă „patrioţii” să boicoteze marfurile chinezeşti, spune într-un comentariu Deutsche Welle.
„A ameninţa cu taxe vamale mari nu este calea corectă pentru a negocia cu China”, se arată într-o luare de poziţie oficială a Chinei, publicată pe 13 octombrie. „SUA ar trebui să-şi corecteze poziţia”. Beijingul a reacţionat deja instituind ca răspuns tarife crescute şi restricţii de export, între care pentru pământuri rare.
În privinţa acestor mineralii critice, necesare la producţia de automobile electrice, aparate smartphone, semiconductori, turbine şi în industria militară, SUA sunt dependente de importuri în proporţie de 90 la sută, dintre care peste 80 la sută provin din China. China controlează aproximativ 60 la sută din producţia mondială, şi aproape 90 la sută din rafinarea pământurilor rare.
Pe lângă toate acestea, potrivit Ministerului american al Agriculturii, din mai China nu a mai cumpărat niciun bob de soia din SUA.
În 2024 China cumpărase încă din SUA boabe de soia în valoare de aproximativ 13 miliarde de dolari. Între timp, China importă această marfă din Brazilia şi Argentina.
Boicotarea boabelor de soia şi interdicţia exportului de pământuri rare sunt răspunsul Beijingului la controalele de export ale SUA pentru microcipuri, care au tot fost înăsprite începând din octombrie 2022. Washingtonul doreşte să frâneze astfel accesul Beijingului la tehnologii de vârf şi inteligenţa artificială.
În opinia sinoloagei Christina Otte, expertă în cadrul Germany Trade & Invest (Gtai), disputa tarifară arată mai ales slăbiciunile SUA. Probabil că SUA sunt mai dependente de China decât invers”, a afirmat ea pentru DW.
„Deşi SUA sunt în continuare o mare piaţă de desfacere pentru China, importanţa ei s-a tot diminuat din timpul primului mandat de preşedinte al lui Trump şi până acum”.
Şi continua vânzare a obligaţiunilor de stat americane demonstrează răcirea relaţiilor economice dintre China şi SUA. Potrivit băncii emitente din SUA, Federal Reserve, şi a Congresului de la Washington, China deţinea în 2013 obligaţiuni U.S. Treasury Securities în valoare de 1,3 bilioane de dolari.
În martie anul acesta valoare acestora scăzuse la 765 de miliarde de dolari. La acest capitol China a ajuns al treilea cel mai mare posesor străin de obligaţiuni americane, după Japonia şi Marea Britanie.
