La rubrica „Activitate științifică și de cercetare”, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, menţionează în CV că este autor/coautor pentru 18 cărţi / capitole în cărți / manuale. Fără a preciza însă care sunt acestea, deşi pentru un om care a făcut carieră academică (este cadru universitar, fost decan, rector la al treilea mandat, fost secretar general al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, fost preşedinte al Consiliului Național al Rectorilor din România) sunt informaţii care ar trebui menţionate. Ar fi, teoretic, ele însele o convingătoare carte de vizită.Sorin Cîmpeanu nu consideră, însă, că este necesar să le facă publice. Ba mai mult, a refuzat să le menţioneze şi după ce acest lucru i-a fost solicitat oficial, scrie Puterea a Cincea.
CE SUSȚINE PUTEREA A CINCEA:
Din 18 volume, doar nouă există la Biblioteca Naţională a României
În Catalogul general al Bibliotecii Naţionale a României numele lui Sorin Cîmpeanu nu apare menţionat, ca autor sau coautor, pentru 18 volume.
Acesta figurează cu o singură lucrare de autor: Cercetări privind posibilitatea irigării cu apă uzată provenită din complexele avicole şi de creştere a suinelor în condiţii de protecţie a mediului ambiant şi stabilirea soluţiilor de proiectare a amenajărilor de irigaţii apă uzată. Aceasta este teza sa de doctorat, susţinută la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, în anul 2000, sub coordonarea ştiinţifică a prof. univ. Ioan Pleşa. Coautor apare nouă titluri, dintre care unul pare o ediţie revizuită/adăugită a altuia, căruia i se adaugă un coautor şi i se modifică puţin titlul, iar un altul este o reeditare, cu o mică modificare în titlu, publicată ulterior în cadrul unui proiect. Aşadar, rămân de fapt şapte volume de coautor.
- Pleşa, Ioan; Cîmpeanu, Sorin, Îmbunătăţiri funciare, Cris Book Universal, 2001, 425 p., ISBN 973-96492-6-2;
- Cîmpeanu, Sorin; Pleşa, Ioan; Ene, Alexandru, Proiectarea lucrărilor de irigaţie, desecări – drenaje şi combaterea eroziunii solului, Bucureşti, 2002, 275 p., ISBN 973-85863-2-1; în catalogul BNaR, la acest volum, care pare un suport de curs, nu este menţionată editura.
- Jinga, Ionel; Cîmpeanu, Sorin Mihai, Irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului, irigarea culturilor: lucrări practice, Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, 2006, 206 p., curs universitar, fără ISBN.
- Jinga, Ionel; Cîmpeanu, Sorin Mihai; Niţu, Oana Alina, Irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului: irigarea culturilor, Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, 2009, 208 p., fără ISBN;
- Manole, Emilia; Câmpeanu, Sorin, Calculul amenajării de irigaţii, 2008, Editura Nouă, Bucureşti, 2008, 243 p., ISBN 978-973-8987-64-7;
- Petrescu, Nicolae; Vîrsta, Ana; Cîmpeanu, Sorin Mihai, Evaluarea impactului asupra mediului, Târgovişte, Valahia University Press, 2012, 216 p., ISBN 978-606-603-025-0
- Temocico, Georgeta; Cîmpeanu Mihai Sorin, Accesarea fondurilor structurale de către cooperativele agricole: componentă a dezvoltării rurale. Costeşti, Ars Libri, 2013, 122 p., ISBN 978-606-574-408-0;
- Temocico, Georgeta; Cîmpeanu Mihai Sorin, Accesarea fondurilor structurale de către cooperativele agricole: componentă a dezvoltării rurale în România, ediţia a II-a revăzută, Bucureşti, Ceres, 2013, 111 p., ISBN 978-973-40-1025-7. Pare acelaşi volum cu cel menţionat anterior, care a apărut la foarte scurt timp, în cadrul proiectului „Cooperare continuă pentru dezvoltarea cooperativelor agrigole”, finanţat de Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională.
- Cîmpeanu Mihai Sorin; Costoiu, Mihnea; Dobrescu, Tiberiu Gabriel; Postăvaru Nicolae, Managementul sistemului de educaţie şi formare profesională continuă, Editura Matrix Rom, 2016, 226 p., ISBN 978-606-25-0270-6.
Titluri peste titluri. Opera academică, ascunsă.
În momentul de faţă, Sorin Cîmpeanu este profesor universitar şi conducător de doctorat la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, ministru al Educaţiei, senator, membru în comisia parlamentară pentru Învăţământ, tineret şi sport, preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România.
Ceea ce Sorin Câmpeanu nu şi-a trecut în CV este calitatea de membru titular al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, unde, declarativ, unicul criteriu pentru primirea ca membru „îl constituie caracterul de excelenţă al contribuţiei candidatului în domeniul ştiinţelor militare, informaţiilor şi ordinii publice, materializat prin impactul rezultatelor activităţii cercetării ştiinţifice proprii, originalitatea contribuţiilor, caracterul de noutate şi reputaţia naţională-internaţională a candidatului”. Nu este clar în ce constă acest caracter de excelenţă al contribuţiei pe care şi-a adus-o în domeniul ştiinţelor militare, informaţiilor şi ordinii publice. Din CV nu rezultă că ar exista.
Sorin Cîmpeanu este licenţiat în Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, facultate în cadrul căreia a urmat şi doctoratul în perioada 1992-2000. Câţiva ani mai târziu, a făcut trei cursuri post-universitare care i-au deschis drumul spre cercul „securităţii naţionale”: în 2009 a urmat programul Managementul afacerilor interne, la Colegiul Naţional de Afaceri Interne din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, apoi, în 2013, programul de studii postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională Securitate şi bună guvernare, în domeniul Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică, la Colegiul Naţional de Informaţii din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”, iar în 2016, programul de studii postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională Securitate şi bună guvernare în domeniul Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică la Colegiul Naţional de Apărare de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.
A primit zece titluri de Doctor Honoris Causa, în decurs de cinci ani, jumătate dintre ele în 2018, în timp ce era la al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor: în 2014 titlul i-a fost decernat de Universitatea Tehnică din Iaşi, în 2015, cât era ministru al Educaţiei, de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Timişoara, în 2017 – Universitatea din Craiova, 2018 – Academia Forţelor Terestre Sibiu, 2018 – Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Academia de Ştiinţe Economice, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj, 2019 – Universitatea din Piteşti şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Iaşi.
A primit, de asemenea, din partea Preşedinţiei României, în 2019, Ordinul Naţional Steaua României în grad de cavaler.
