Calea ferată de mare viteză Budapesta-Varşovia prin capitalele țărilor Grupului de la Visegrád va fi conectată cu Viena

0

Calea ferată de mare viteză Budapesta-Varşovia ar putea să aibă o ramificaţie şi spre Viena şi Székesfehérvár, a transmis, miercuri, Ministerul Inovării şi Tehnologiei din Ungaria agenţiei ungare de presă MTI. Conexiunea de mare viteză care va trece prin capitalele statelor membre ale Grupului de la Visegrád ar putea conecta regiunea la reţeaua feroviară de mare viteză a Europei de Vest, printr-o ramificaţie spre Austria, se subliniază în comunicat. Potrivit planurilor, pe unele porţiuni ale liniei care se va construi în următorul deceniu, trenurile vor circula cu viteza de până la 320 km/h. Linia ar putea fi utilizată şi de trenurile InterCity interne, ceea ce înseamnă că pentru călătoriile spre Lacul Balaton va exista o alternativă mai competitivă decât transportul rutier.

Ministerul a informat că linia ferată de mare viteză
planificată se află pe cea mai aglomerată axă de transport a
Ungariei. Coridorul care pleacă din Budapesta şi se îndreaptă către
nord-vest este cel mai aglomerat coridor, atât pe cale ferată şi
şosele, cât şi pe cale aeriană.

Cu cele 70 de trenuri de marfă şi 400 de trenuri de călători pe
zi, linia de cale ferată 1 (Budapesta-Hegyeshalom-Rajka) se află
deja la limita capacităţii sale. La fel şi autostrada M1, care este
tranzitat de 70 000 de autovehicule, dintre care jumătate sunt
camioane. O parte semnificativă a necesităţilor de transport din
regiune este dată de traficul internaţional de tranzit, însă chiar
şi deservirea traficului suburban din Budapesta întâmpină probleme.

În anunţ se subliniază, de asemenea, că noua linie de cale
ferată ar începe la vest de Budapesta, către Székesfehérvár. După
posibilitatea de a opri la Győr, linia va ieşi din Ungaria la
Rajka, în direcţia Bratislava, iar în direcţia Viena, la
Hegyeshalom. Pe linia de cale ferată planificată se va putea
asigura o viteză de până la 350 km/h, iar trenurile ar putea
circula cu 250-320 km/h, cu excepţia zonelor urbane.

Potrivit primelor estimări, pe trenurile care vor circula pe
această linie ar putea călători mai rapid şi mai comod peste
douăzeci de milioane de pasageri internaţionali şi interni. Studiul
de fezabilitate a arătat că cele 1000 de miliarde de forinţi
cheltuiţi pe dezvoltarea acestei căi ferate vor fi recuperate prin
efectele favorabile asupra traficului, mediului şi a altor aspecte,
prin dezvoltarea economiei şi a turismului. Datorită investiţiei,
pe liniile de cale ferată existente vor fi eliberate capacităţi
semnificative, şi astfel, pe acestea vor putea circula mai multe
trenuri periurbane şi regionale de călători, respectiv trenuri de
marfă.

Noua linie de cale ferată va reduce numărul ambuteiajelor de pe
şoselele de legătură, va reduce numărul camioanelor care circulă pe
autostrăzi şi va însemna o scădere anuală de până la 400 000 de
tone de dioxid de carbon în aer. Calea ferată de mare viteză va fi
competitivă faţă de călătoria pe cale rutieră şi aeriană, atât în
ceea ce priveşte timpul de călătorie, cât şi confortul, se arată în
comunicat.

Uniunea Europeană doreşte ca traficul de călători pe calea
ferată de mare viteză din statele membre să fie dublat până în
2030, iar până la mijlocul secolului să fie triplat.

În consecinţă, există şanse mari ca UE să aibă o contribuţie
financiară la această dezvoltare care este una în conformitate cu
obiectivele ambiţioase ale uniunii. Chiar şi continuarea lucrărilor
de pregătire este planificată să aibă loc prin cofinanţare
comunitară.

“Linia ferată de mare viteză înseamnă că de la Budapesta la
Viena şi la Bratislava se va putea ajunge în mai puţin de două ore,
iar la Praga, în mai puţin de trei ore şi jumătate. De la Budapesta
la Varşovia, trenurile ar urma să ajungă în cinci ore şi jumătate.
În plus faţă de conectarea capitalelor statelor membre ale Grupului
de la Visegrád, investiţia ar conecta reţeaua internă cu cea
europeană. Datorită noii linii de cale ferată, am putea călători cu
trenuri interne spre Sopron, Veszprém, spre Lacul Balaton şi multe
altele, mai repede decât am face-o pe autostradă. Lucrările sunt
planificate să înceapă la începutul anului 2030, însă reconstrucţia
liniilor existente ar putea începe mai devreme”, a declarat
ministrul ungar al inovaţiei şi tehnologiei, László Palkovics,
citat în comunicat.