Dezvoltarea reţelei de învăţământ maghiar din judeţul Bacău şi Ţinutul Ceangăilor, coordonată de Asociaţia Ceangăilor Maghiari din Moldova (ACCM) se desfăşoară în forţă, a spus Katalin Szili, însărcinat al premierului ungar, rezumând experienţele din timpul vizitei sale de două zile în ţinutul locuit de ceangăi, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Vizita în locurile în care s-au desfăşurat dezvoltările din ultimii patru ani a efectuat-o şi în calitatea sa de membru în comisia de supraveghere a ACCM, împreună cu Comisia pentru Coeziune Naţională din cadrul Parlamentului Ungariei şi cu Zsigmond Járai, însărcinatul ministerial responsabil pentru coordonarea cooperării dintre ceangăi şi maghiari, a declarat oficialul ungar, miercuri, pentru MTI.
Ultima vizită pe care o delegaţie a Comisiei pentru Coeziune Naţională din cadrul Parlamentului Ungariei a efectuat-o în Ţinutul Ceangăilor a avut loc în urmă cu şase ani. Actuala delegaţie, condusă de preşedintele comisiei, Károly Pánczél, a fost formată din cinci membri: alături de preşedinte a mai călătorit vicepreşedintele István Jakab, doi reprezentanţi ai partidului de guvernământ şi doi reprezentanţi ai opoziţiei.
În 34 de localităţi din Ţinutul Ceangăilor trăiesc aproximativ 55 000 de vorbitori de maghiară sau care se consideră ca fiind maghiari, iar în 22 de localităţi, aproximativ 2200 de copii beneficiază şi de o masă pe zi, respectiv învaţă în limba maghiară şi îşi dezvoltă în mod continuu cunoştinţele despre cultura şi tradiţiile maghiare, a relatat Katalin Szili. În prezent, de predare se ocupă aproximativ 70 de profesori, iar pe lângă aceştia, ACCM mai are alţi 38 de angajaţi care se ocupă de activităţi de păstrare a tradiţiilor sau de predarea cântatului la instrumente populare.
Potrivit lui Katalin Szili, dezvoltările implementate de ACCM “au ajuns într-un loc foarte bun”. Este mândră de faptul că acestea nu au fost în zadar, a mai spus politicianul. La cel mai recent recensământ, cel de anul trecut, judeţul Bacău a fost singurul judeţ din România în care numărul persoanelor care s-au declarat a fi maghiari a crescut în comparaţie cu recensământul de acum zece ani, din 2011, fiind înregistrată o creştere cu 7% a numărului de maghiari.
