Bucureştiul şi-a diminuat semnificativ contribuţia la PIB-ul naţional

Bucureştiul are o contribuţie în scădere la formarea PIB-ului la nivel naţional, ajungând la numai 29,4% în anul 2023 (minimul ultimului deceniu), comparativ cu 34,6% în 2021, 36,2% în 2020 sau de 37% în 2019. Efectele negative sunt vizibile deja, incertitudinea generată de climatul urbanistic având consecinţe economice negative.

Pierderile veniturilor fiscale înregistrate în această perioadă rezultă într-o scădere semnificativă a încasărilor la buget. Aceste pierderi, cauzate de incertitudinea reglementărilor urbanistice şi blocajul administrativ la nivelul Bucureştiului sunt estimate la 18 miliarde lei pentru perioada 2023-2026, în condiţiile în care estimările din ultimii doi ani (2,8 miliarde lei) aproape că s-au concretizat (2,4 miliarde lei).  Impactul este major, având în vedere dimensiunea bugetului public aprobat pentru PMB de 11,6 miliarde lei pentru anul 2023. 

Conform informaţiilor publice analizate de AREI, în următorii patru ani, pierderea totală de valoare adăugată în economie ar putea atinge 61 miliarde lei, ceea ce înseamnă o medie anuală de 1% din PIB-ul României şi 3% din PIB-ul Bucureştiului.

”Această scădere semnificativă ar putea destabiliza nu doar capitala, ci şi întreaga economie naţională, având în vedere importanţa acestui sector. Diminuarea mult mai accelerată a volumului de construcţii în Bucureşti, comparativ cu restul ţării, este vizibilă şi prin reducerea semnificativă a numărului de autorizaţii de construire emise pentru clădirile noi, care a ajuns la jumătate. Scăderea cu 10% a numărului de locuinţe finalizate în capitală în ultimii doi ani se va intensifica şi mai mult în anii următori. Blocajul administrativ existent la nivelul Municipiului Bucureşti a plasat capitala pe ultima poziţie din top 10 judeţe după activele fixe deţinute de companiile din construcţii, respectiv 17% în 2023 şi sub 10% în 2021 şi 2022, în condiţiile în care media investiţiilor din sector la nivel naţional a accelerat de la 12% (2021), 21% (2022) până la 24% in 2023”, precizează reprezentanţii ARIR.

Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România atrage atenţia autorităţilor publice asupra necesităţii adoptării unor măsuri urgente pentru deblocarea proiectelor de dezvoltare şi asumarea unei strategii clare privind reglementările urbanistice existente.

Hot this week

Topics

Mai mult

    Bolo vrea ca Pilonul 2 de pensii să joace la ruleta investițiilor în armament

    Blocul Național Sindical (BNS) cere retragerea imediată a unui...

    S-A RĂZGÂNDIT DIN NOU: Trump nu mai pune taxe de 20% pentru trecerea prin Strâmtoarea Hormuz

    Președintele SUA, Donald Trump, a abandonat inițiativa sa de...

    Cu cine a vrut Moscova să îl schimbe pe Assad

    Autoritățile ruse au discutat posibilitatea transferării puterii în Siria...

    UE nu a putut impune noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza gazelor și Raiffeisen

    Principalele probleme controversate dintre țările europene care nu au...

    Rușii l-au demisionat pe șeful concernului de apărare al Ucrainei

    Directorul general al concernului de apărare de stat ucrainean...

    Marii armatori refuză să plătească taxe lui Trump pentru trecerea prin Strâmtoarea Hormuz

    Marile companii de transport maritim au criticat propunerea președintelui...

    Firma de casă a lui Boc a eșuat in Oradea lui Bolo

    Constructorul de casă al liberalilor clujeni, Nord Conforest, aparținând...

    Scandalul plăcuțelor bilingve din Sfântu Gheorghe

    Primăria Sfântu Gheorghe a început schimbarea plăcuțelor bilingve cu...

    Articole relationate

    Categorii populare