Bucureştiul şi-a diminuat semnificativ contribuţia la PIB-ul naţional

Bucureştiul are o contribuţie în scădere la formarea PIB-ului la nivel naţional, ajungând la numai 29,4% în anul 2023 (minimul ultimului deceniu), comparativ cu 34,6% în 2021, 36,2% în 2020 sau de 37% în 2019. Efectele negative sunt vizibile deja, incertitudinea generată de climatul urbanistic având consecinţe economice negative.

Pierderile veniturilor fiscale înregistrate în această perioadă rezultă într-o scădere semnificativă a încasărilor la buget. Aceste pierderi, cauzate de incertitudinea reglementărilor urbanistice şi blocajul administrativ la nivelul Bucureştiului sunt estimate la 18 miliarde lei pentru perioada 2023-2026, în condiţiile în care estimările din ultimii doi ani (2,8 miliarde lei) aproape că s-au concretizat (2,4 miliarde lei).  Impactul este major, având în vedere dimensiunea bugetului public aprobat pentru PMB de 11,6 miliarde lei pentru anul 2023. 

Conform informaţiilor publice analizate de AREI, în următorii patru ani, pierderea totală de valoare adăugată în economie ar putea atinge 61 miliarde lei, ceea ce înseamnă o medie anuală de 1% din PIB-ul României şi 3% din PIB-ul Bucureştiului.

”Această scădere semnificativă ar putea destabiliza nu doar capitala, ci şi întreaga economie naţională, având în vedere importanţa acestui sector. Diminuarea mult mai accelerată a volumului de construcţii în Bucureşti, comparativ cu restul ţării, este vizibilă şi prin reducerea semnificativă a numărului de autorizaţii de construire emise pentru clădirile noi, care a ajuns la jumătate. Scăderea cu 10% a numărului de locuinţe finalizate în capitală în ultimii doi ani se va intensifica şi mai mult în anii următori. Blocajul administrativ existent la nivelul Municipiului Bucureşti a plasat capitala pe ultima poziţie din top 10 judeţe după activele fixe deţinute de companiile din construcţii, respectiv 17% în 2023 şi sub 10% în 2021 şi 2022, în condiţiile în care media investiţiilor din sector la nivel naţional a accelerat de la 12% (2021), 21% (2022) până la 24% in 2023”, precizează reprezentanţii ARIR.

Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România atrage atenţia autorităţilor publice asupra necesităţii adoptării unor măsuri urgente pentru deblocarea proiectelor de dezvoltare şi asumarea unei strategii clare privind reglementările urbanistice existente.

Hot this week

Topics

Mai mult

    Guvernul închide posibilitatea repunerii in funcțiune a unităților de producție pe lignit și huilă

    Guvernul a modificat, prin ordonanță de urgență, legislația decarbonării...

    Putin: Consecințele conflictului din Orientul Mijlociu sunt ca ale coronavirusului

    Consecințele conflictului din Orientul Mijlociu sunt deja comparate de...

    Șeful Organizației Mondiale a Comerțului: Ordinea mondială s-a schimbat

    Sistemul multilateral s-a schimbat în mod fundamental și țările...

    Sindicaliștii din Romsilva despre „ridicolă” ministră de la Mediu

    Nemulțumirile ministrei Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, referitoare...

    Fost șef MI6: Iranul a obținut avantajul in fața SUA

    Iranul deține avantajul în conflictul cu Statele Unite, acestea...

    Articole relationate

    Categorii populare