#Brexit:Informațiile prezentate în ultimul timp de FLUX 24 s-au confirmat oficial. România a cedat la Consiliul European în privința drepturilor cetățenilor români care muncesc în UE.
S-a ajuns la un acord vineri seară la Consiliul European de la Bruxelles în #Brexit.
Liderii europeni au adoptat decizii care sunt în defavoarea cetățenilor români care muncesc în UE.
Președintele Klaus Iohannis a fost de acord.
UPDATE: 23,30:S-a ajuns la un acord, drama a luat sfârşit, a transmis prin Twitter preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite.
Acordul va permite Marii Britanii şi oricărui alt stat UE să activeze oricând în următorii şapte ani o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale de care beneficiază angajaţii străini veniţi din altă ţară europeană, în cazul în care vor fi presiuni semnificative asupra serviciilor publice naţionale.
Mai mult, Londra a obținut un termen de 7 ani, nu de 4, cum propunea inițial.
Mai mult și o altă informație prezentată de FLUX 24 se confirmă: și alte țări din UE pot adopta aceeași decizie.
UPDATE, 00.30: Premierul britanic David Cameron a anunțat că a obținut un acord ce acordă Regatului Unit „un statut special în Uniunea Europeană”, la sfârșitul unui summit crucial la Bruxelles asupra problemei „Brexit”, ieșirea Marii Britanii din UE.
Fostul ministru de externe, Mircea Geoană, lider al PSRO, partid aliat cu PNL, a recunoscut vineri că România se pregătește să cedeze în #Brexit numeroase din drepturile românilor din UK, dar care pot fi extinse la nivelul tuturor țărilor din UE.
FLUX 24 a informat în mai multe rânduri că președintele Klaus Iohannis este de acord cu propunerile lui David Cameron privind restrângerea drepturilor românilor din UK.
„Există un risc juridic și politic ca excepția pe care eventual o vom face pentru Marea Britanie, pentru că vrem ca englezii și britanicii să rămână în UE, să fie extinsă la nivelul întregii Europe, ca o contaminare a acestui subiect. Să nu fie, Doamne ferește, cazuri și în alte țări europene unde sunt și mai mulți români ca în Marea Britanie. Pentru că în condițiile în care creezi un precedent la Curtea Europeană de Justiție, acel precedent devine regulă europeană”, a spus Geoană.
CITIȚI ȘI: Deutsche Welle: România, spărgătoare de grevă în #Brexit
„Ieri și azi la Bruxelles Consiliul European discută două teme foarte importante: una legată de rămânerea sau ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și a condițiilor pe care premierul britanic le solicită Consiliului European, colegilor săi președinți de state sau șefi de guverne pentru ca la referendumul din luna iunie Marea Britanie să decidă dacă rămâne sau iese din Europa și a doua dimensiune este cea a migrației care continuă să tulbure și să răvășească Europa. În Marea Britanie trăiesc 175.000 de români, peste 5.000 de medici și cadre medicale din România. Sunt români în alte state europene și mai numeroși decât în Marea Britanie. Și de aceea, ceea se va decide azi la Bruxelles, oricât de complicată ar fi ecuația, trebuie să primească și în România o atenție autentică și o dezbatere publică și politică autentică ceea ce nu s-a întâmplat până acum. (…) Absența dezbaterii asupra unui subiect extrem de important care ne afectează prezentul și viitorul este inacceptabilă într-un stat democratic european. Și cred că absența acestei conversații robuste, democratice, cu argumente pro și contra, face ca poziția României în Europa să fie și mai șubredă și capacitatea liderilor români de a negocia condiții în care să apărăm interesele României și românilor este mult mai șubredă”, a spus Geoană, în cadrul unei conferințe de presă.
Potrivit liderului PSRO, în condițiile în care se acceptă renunțarea la drepturile sociale, drepturile pentru sprijin pentru obținerea de locuință și drepturile pentru alocația de copii pentru românii din Marea Britanie și toți nou veniții din Europa în Marea Britanie, acesta poate fi un precedent periculos și pentru alte state.
Președintele PSRO a mai afirmat că subiectele dezbătute la Bruxelles au de fapt caracter juridic de modificare de tratat, iar pentru a evita confruntarea cu parlamentele naționale sau cu referendumuri naționale s-a ales „un subterfugiu juridic declarând acest acord ca un acord internațional simplu, care nu are nevoie de ratificare în parlamentele naționale sau de referendum”.
