Săptămâna ce se deschide, se anunţă dificilă în Franţa. Luni, premierul François Bayrou va cere un vot de încredere parlamentului şi nu îl va primi, după cum arată calculele actuale, dat fiind că nu există o majoritate pe care să se poată sprijini în Adunarea Naţională. Premierul susţine un plan de economii bugetare, în valoare de 44 de miliarde de euro. În plus, în plină criză politică, există un apel, născut pe diverse grupuri create în spaţiul online, în care se cere blocarea Franţei, miercuri, pe 10 septembrie. Iar mişarea se numeşte chiar aşa, „Blocăm totul”, transmite RFI.
Mişcarea nu înseamnă deloc o revenire a Vestelor galbene, care exista în 2019, atenţionează de la bun început Antoine Bristielle, care este directorul Observatorului de studii de opinie al Fundaţiei Jean Jaurès, profesor de ştiinţe sociale şi autorul unei cercetări privitoare la profilul militanţilor din mişcarea „Blocăm totul”: „Timp de 10 zile am trimis un chestionar pe toate conturile de Telegram şi Facebook prin intermediul cărora oamenii se mobilizeză pentru 10 septembrie. Ce remarcăm la final este că profilul celor mai bine de 1.000 de oameni care mi-au răspuns este complet diferit faţă de cei care au protestat în momentul Vestelor galbene. În cazul Vestelor galbene a protestat mai degrabă o Franţă precară, oameni care proveneau din toate mediile politice, muncitori, unii de stânga, alţii de dreapta ori de extrema dreaptă. De această dată, manifestanţii din 10 septembrie 2025 sunt, aproape în exclusivitate, simpatizanţi de stânga radicală. 70% sunt cei care au votat cu liderul formaţiunii de stânga radicală la France Insoumise / Franţa Nesupusă, Jean-Luc Mélenchon în primul tur de prezidenţiale, în 2022, 10% sunt cei care au votat cu Philippe Poutou – de trei ori candidat la prezidenţiale, care a trecut prin mai multe formaţiuni de extremă stângă. Apoi, 80% dintre cei care au răspuns chestionarului, s-au plasat ei singuri în categoria stânga radicală”.
