de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Un interviu absolut exploziv acordat azi presei de la noi de către directoarea unei fundații de mare greutate la nivel internațional, German Marshall Fund for USA, conține afirmații care pun mult pe gînduri. Pentru că impresia de ansamblu e că propaganda guvernului german s-a pus în mișcare și ne transmite sugestii cît se poate de contrare retoricii oficiale a statului român, pliat complet pe pozițiile americane în chestiunea rusească.

Interviul a fost acordat Digi24 de către Alina Inayeh, directoarea filialei din România a German Marshall Fund, membră și a Aspen Institute, cu activități în trecut în Rusia și Ucraina și o apropiată tradițională a lui Mircea Geoană.

În două vorbe, mesajul solid transmis de Inayeh este că România trebuie să-și vadă interesele în regiune și să acționeze rapid pentru o relație cît mai bună cu Rusia, pentru că SUA urmează să abandoneze curînd estul-Europei: ”Și atunci noi ce ne facem?”

Ce spune Inayeh?

”În contextul în care toată lumea vorbește cu Rusia(…) eu văd niciun motiv pentru care noi să nu vorbim cu Rusia. Eu nu văd niciun motiv pentru care dialogul, poate să fie și ceea ce numește second track, poate să fie nu neapărat dialogul oficial diplomatic, care mă rog a fost înghețat când a fost înghețat, dar un dialog la nivel de experți, un dialog la nivel de strategi, un dialog la nivel de societăți civile, cu toate problemele care sunt acolo cu societatea civilă, nu văd de ce nu ar exista și nu văd de ce, de fapt, nu începe să existe și revin la ceea ce spuneam mai înainte: totul se va termina într-o lună, două, totul se va termina, această poveste cu conflictul dintre Rusia și Ucraina. Noi ce-o să facem? Există, se deschide un dialog oficial, se deschid dialoguri oficiale cu Rusia. Noi de ce să nu-l deschidem pe al nostru?”.

”Securitatea începe să se discute cu Rusia, deci trebuie să ne aliniem și noi acestui trend”

”Eu cred că securitatea maritimă a Mării Negre trebuie discutată și trebuie discutată împreună cu Rusia, oricât de dificil ar fi. Oricum securitatea începe să se discute cu Rusia, deci trebuie să ne aliniem și noi acestui trend, ca să spun așa. Apoi bănuiesc că pot exista foarte bine și dialoguri economice. Nu sunt expert, dar sunt convinsă că există o piață de desfacere, ar putea exista, pentru produsele românești în Rusia, ar putea exista un schimb de tehnologie care să ne aducă avantaje și nouă, și lor. Sunt absolut convinsă că și pe plan economic se pot face niște discuții. Iar apoi, pe plan cultural, pe plan altul decât cel oficial, cred că aici chiar se pot construi lucruri frumoase”.

”O să rămânem o țară pro-americană într-o regiune cu foarte puțină prezență americană”

Ce se va întîmpla dacă România nu întinde o mînă Rusiei?
Răspunde Alina Inayeh:

”Vom rămâne singurii care nu vom începe acest dialog și repet, eu nu înțeleg, nu pot să-mi dau seama, cel puțin acum, care ar fi avantajul unei lipse de dialog cu Rusia, în măsura în care, repet, NATO are un dialog oficial cu Rusia și multe alte țări au un dialog oficial cu Rusia. Este adevărat că noi suntem membri NATO, ducem politica NATO și așa și trebuie să fie. Numai că noi suntem și altceva, noi suntem, am rămas foarte pro-americani, ceea ce nu este un lucru rău, bineînțeles, nu despre asta este vorba. Numai că există, se prefigurează un viitor foarte apropiat în care SUA încet-încet încep să se retragă din regiune,au câteva baze – și militare, dar și de altfel – puse în regiune și se retrag încet-încet, pentru a-şi vedea de propriile lor probleme, de relația lor deosebit de complicată și de competiția lor cu China. Și atunci noi o să rămânem o țară pro-americană într-o regiune cu foarte puțină prezență americană. Nu știu în ce măsură această politică este o politică menită a ne aduce avantaje nouă ca țară, adică dincolo de faptul că suntem membru NATO și respectiv membru UE, și despre asta trebuie să vorbim, totuși avem propriile noastre interese, avem propriile noastre probleme de rezolvat și cu Ucraina, și cu Rusia, și cu Ungaria, și cu celelalte țări din regiune, adică un profil un pic mai național și spun asta în sensul cel mai bun și liberal al cuvântului, un profil mai național al politicii noastre externe, eu cred că este este cazul să înceapă să se prefigureze”.

”În NATO, lucrurile încep să se schimbe și noi trebuie să ne poziționăm altfel”

”Într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat prezența americană se va diminua și interesul american față de această regiune se va diminua. Putem să facem exact ceea ce spun, să încercăm să ne creăm o politică externă în care să ne bazăm foarte mult pe alianțele pe care le avem, și cu UE, fiind membri, și cu NATO, dar împingând un pic mai mult interesele noastre naționale și în regiune, și în cadrul UE, și în cadrul NATO. În cadrul NATO până acum ne-am descurcat foarte, foarte bine. Numai că iată, lucrurile încep să se schimbe, lucrurile încep să capete ușor altă.. să se poziționeze ușor altfel și atunci cred că și noi ar trebui să ne poziționăm ușor altfel. Fără panică, fără schimbare, Doamne ferește, 180 de grade de direcție, ca să zic așa, dar un pic de dat din timonă eu cred că este foarte important” mai spune ea.

Tragem linie și adunăm: șefa unei fundații care trece drept americane se poziționează exact invers decît administrația de la Washington, care cere solidarizare totală a statelor europene împotriva Rusiei fioroase a lui Putin. Nu doar că directoarea nu flutură flamuri de război contra Rusiei ci, mai spectaculos, ea atrage atenția că americanii vor pleca curînd din estul Europei, iar România ar putea rămîne dezgolită în fața ursului de la răsărit.

Care să fie explicația?
Nu se teme Inahyeh că își pierde postul călduț din fruntea German Marshall România?

Nu avem un răspuns, dar avem o observație, legată de un element care i-ar putea deruta pe unii.

Fundația GMF a fost creată în anii 70 de către statul german și plasată să activeze în SUA ca motor al unei apropieri și mai mari între cele două state, beligerante în al doilea război mondial.

Banii fundației nu vin dinspre americani decît într-o măsură mică; grosul finanțării – donații de la un milion de dolari în sus – este asigurat, conform datelor oficiale ale fundației, de către fundația germană Robert Bosch, de ministerul german de externe și de către ministerele omoloage ale două state aflate în siajul Germaniei, adică Suedia și Norvegia.

Următorul palier de finanțatori, pînă într-un milion fiecare, e dominat de instituții de stat, companii și fundații germane, precum Stiftung Mercator, Meridiam Infrastructure, Wilfried Martens Centre for European Studies(al PPE), ZEIT-Stiftung Ebelin und Gerd Bucerius, Bayer AG, Bertelsmann Stiftung, Bundeskanzler-Helmut-Schmidt-Stiftung, Federal Office for Migration and Refugees, Germany, Konrad-Adenauer-Stiftung, Lufthansa, Schneider Electric SE etc

Donatori importanți mai sunt Comisia Europeană, condusă de nemțoaica Ursula von der Leyen, KfW, a treia mare bancă germană, de stat, o droaie de ministere din spațiul UE, cîteva companii și fundații europene plus, evident, nelipsitul George Soros, prin Open Society și alte companii aparținînd unor afaceriști evrei.

O fundație creată de germani și controlată financiar zdrobitor de către germani și aliați ai lor europeni dă semnale, prin directoarea unuia dintre cele șapte surcursale europene ale sale (Berlin, Bruxelles, Ankara, Belgrad, București, Paris și Varșovia) în favoarea unei deschideri cît mai largi fix către țara care se pregătește, conform americanilor, să invadeze o mare țară europeană liberă și independentă.

Propaganda germană, a unei țări acuzate în acest moment că fraternizează cu rușii în numele unor interese economice, s-a pus pe treabă și a început să ne susure în urechi?
Bună întrebare!

Să nu încheiem înainte de aminti ceva interesant: cu ceva timp înainte de a deveni nr.2 în NATO, Mircea Geoană, șeful de la Aspen al Alinei Inayeh – cea care dădea ca sigură victoria sa la prezidențiale, în 2009 – avea poziții aproape identice față de Rusia.

Ne amintim cum în celebra finală televizată cu Băsescu, fostul candidat al PSD declara:

„Faptul că Traian Băsescu a paralizat relaţia cu vecinii noştri nu este o invitaţie la inacţiune din partea mea(…) Suntem o ţară membră UE, NATO, cu baze militare americane. De aceea normalizarea relaţiilor cu vecinii şi îndreptarea modului primitiv în care actualul preşedinte a abordat relaţia cu ţări importante ca R. Moldova, Ucraina sau Rusia trebuie să înceteze. Dacă liderii europeni merg şi încearcă să dezvolte relaţii de parteneriat cu Rusia, nu văd motive ca România sau Polonia sau Bulgaria sau Cehia sau Slovacia – care au trăit sub jugul sovietic şi au un reflex antirusesc istoric – să nu procedeze în consecinţă. În loc să băgăm degetul în ochi ucrainenilor după victoria de la Haga şi să ne batem cu pumnii în piept că avem 9.000 de kilometri pătraţi de platou continental, nu ar fi mai normal să invităm Ucraina la exploatarea în comun a acestor resurse din platoul continental, împreună cu o firmă occidentală, americană sau britanică?” mai spunea Mircea Geoană.