Ben Oni Ardelean: Am convingerea că tinerii nu pleacă din România din cauza salariilor, ei aleg străinătatea pentru că și-au pierdut speranța, ei nu se simt ascultați, validați, implicați

2022 a fost Anul European al Tineretului, an în care peste 18.000 de tineri, persoane până în 24 de ani, au părăsit România definitiv, cu 6.000 mai mult decât în 2021. Deși țara noastră este unul dintre statele Uniunii Europene cu cea mai mare populație de tineri în cifre absolute, România se află sub media Uniunii atunci când vine vorba de procentul tinerilor cu vârsta 15-29 de ani, raportat la populația generală. Acesta este rezultatul a zece ani în care, 1,2 milioane de tineri, cu vârsta între 15 și 29 de ani, au emigrat.
Datele au fost prezentate în cadrul analizei ”Provocările tinerilor din România”, realizată de Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, cu sprijinul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).
”Aproximativ 2 din 3 tineri, cu vârsta între 15 și 29 de ani, consideră că România merge într-o direcție greșită, coroborată cu o lipsă de încredere totală sau parțială în Parlament și Guvern a aceluiași procent de tineri. Asistăm astfel la o diluare a contractului social și o falie puternică între tineri și reprezentanții mediului politic”, se mai arată în studiul menționat. De semenea, ”un procent de 64% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani consideră că România merge într-o direcție greșită, iar 63% dintre tinerii români 18-29 de ani declară că nu au deloc sau aproape deloc încredere în Guvern”.
„Spre a ține loc de concluzii, considerăm că mediul politic și instituțiile democratice de guvernare a statului trebuie să își întoarcă ochii către tineri, integrând prioritățile și nevoile acestora în programele politice sau de guvernare. Conform barometrului, principalele teme de interes pentru tinerii români 18-29 de ani sunt: locuri de muncă mai bine plătite; măsuri de sprijin educațional (reducerea abandonului școlar și accesul la învățământul superior); oferirea de sprijin tinerilor defavorizați în a își atinge potențialul și asigurarea de facilități pentru accesul la o locuință”, a declarat pentru Revista Sinteza Constantin-Alexandru Manda, autor al studiului.
Țara noastră se confruntă deja un deficit pe piața muncii – am rămas fără specialiști, ca urmare a un deceniu de nepăsare și în lipsa unor politici pentru tineri. Facultățile tehnice din România formează anual aproximativ 7.000 de ingineri, din care aproape jumătate pleacă peste hotare. „Pe ceea ce inseamnă tot PNRR – estimatul de ingineri pe următorii 10 ani este undeva în jur de 100 – 200 de mii, vă dați seama, este imens. Cu cine o să putem să facem toate obiectivele din PNRR – trebuie proiectare, execuție, control, urmărire pe șantier – cu cine o să facem?”, a explicat Horia Iovu, prorector al Universității Politehnica, într-un interviu acordat PRO Tv.
”Am convingerea că tinerii nu pleacă din România din cauza salariilor, ei aleg străinătatea pentru că și-au pierdut speranța, ei nu se simt ascultați, validați, implicați. De altfel, ultimele studii realizate de către cei mai mari angajatori din România arată că feedback-ul pozitiv al companiei, aprecierea profesională, contează mai mult pentru oameni decât salarizarea în sine”, a precizat Ben Oni Ardelean, fondator al platformei politice ”Mișcarea speranței”.