Un articol al Centrului pentru Studii Strategtice şi Internaţionale din Washington notează că mişcările Rusiei în zona Arcticii „cer o reacţie din partea ţărilor din regiune”, transmite Radio România Actualități.
Statele Unite, dar şi mai multe ţări din aşa-numitul Consiliu Atlantic, precum Danemarca, Canada sau Norvegia, au reacţionat cu nemulţumire la anunţul din 4 august al Rusiei de a-şi revendica peste un milion de kilometri pătraţi din regiunea arctică.
Revendicarea de către Rusia a teritoriilor arctice este un proces început în mod formal în 2001, dar intensificat, mai ales din punct de vedere militar în 2012, odată cu revenirea la putere a lui Vladimir Putin şi cu măsurile de centralizare a puterii decise de el.
A fost creată atunci o comisie arctică, condusă de vicepremierul Dmitri Rogozin, însărcinat şi cu gestionarea complexului militaro-industrial.
Anul 2015 a marcat şi militarizarea fără precedent a regiunii, în condiţiile în care Ministerul Aparării de la Moscova este singurul neafectat de reducerile bugetare provocate de problemele economice ale ţării.
20% din PIB-ul Rusiei provine din regiunea arctică
Rusia obţine 20% din Produsul Intern Brut din regiunea arctică, pe care în mod istoric a dominat-o, controlând peste jumătate din linia de coastă şi respectiv jumătate din cei patru milioane de locuitori, care trăiesc în condiţiile extrem de severe de acolo.
Potrivit Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale de la Washington, Rusia dispune acum de 41 de spărgătoare de gheaţă, în vreme ce SUA au doar un spărgător din clasa grea şi încă unul de clasă medie.
Schimbările geopolitice apărute odată cu ocuparea Crimeii, urmate de sancţiunile economice occidentale la adresa Moscovei, au condus la întreruperea a numeroase proiecte dezvoltate de companii ruseşti, de firme occidentale precum Shell, deblocarea accesului Rusiei la tehnologii de vârf, dar şi de întrerupere a achiziţiilor americane de gaz lichefiat din Rusia, mai ales că SUA au propriile zăcăminte exploatate acum prin fracturare hidraulică.
Revendicarea unui teritoriu imens în zona arctică înseamnă pentru Rusia – spune site-ul Stratfor – nu doar colectarea unor resurse naturale, dar şi asigurarea unor imperative geopolitice, precum ruta nordică din Extremul Orient către Europa, prin Oceanul Arctic, de interes şi pentru celelalte ţări limitrofe.
Militarizarea Arcticii, „un obiectiv-cheie pentru Rusia”
Potrivit Stratfor, militarizarea Arcticii va fi un obiectiv-cheie pentru Rusia în anii următori, fiind deja reactivate baze în regiune şi sisteme antiaeriene pentru flota nordică.
În Novaya Zemlya au fost sporite trupele la Murmansk şi Yamalia, Nenetsia, dar şi sistemele sau forţele de frontieră.
Într-un articol publicat recent de Centrul pentru Studii Strategtice şi Internaţionale din Washington, se notează că mişcările Rusiei cer o reacţie din partea ţărilor din regiune şi mai ales a SUA.
Marlene Laruelle, profesor de relaţii internaţionale de la Universitatea Washington: Ceea ce este supărător în acest număr în creştere de incursiuni ale patrulelor aeriene ruseşti peste teritoriile celorlalte state arctice şi toate aceste zboruri fără autorizare este că arată un comportament riscant, care poate fi greu de interpretat. Am tot discutat la elaborarea raportului cum să le înţelegem.Este o proiecţie de putere, o demonstraţie de forţă? De ce trebuie să fie testate celelalte ţări? Şi aici se vede, din nefericire, efectul de contagiune al crizei ucrainene asupra relaţiilor Rusiei cu Occidentul, pentru că eu consider că există un asemenea efect.
„Arctica nu este imună”
Ceea ce propune raportul redactat de Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington este o regândire din rădăcini a abordării Arcticii, în care să fie atrasă şi Rusia.
Unul din autorii raportului, Heather Conley, explică: Încercăm să ne ferim de o anume idee a excepţionalismului Arcticii, conform căreia Arctica ar fi imună la probleme pentru că toţi avem nevoie de cooperare. Raportul nostru insistă asupra unui lucru: Arctica nu este şi nici nu poate fi imună.E prea importantă geopolitic pentru Rusia.Atât arhitectura de rachetă a SUA, cât şi sistemul defensiv nuclear rusesc se află în Arctica. Trebuie, cred, să creăm un cadru prin care să revenim la măsuri de sporire a încrederii, de transparentizare, astfel încât să nu ne interpretăm greşit unii pe alţii şi asta începe să se întâmple, dar Arctica nu este imună. Şi dacă numim Rusia un partener în regiune, nu o să o facă imună. Trebuie să facem faţă la ceea ce se întâmplă astăzi, mai scrie Heather Conley, coautoare a raportului Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.
