Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României (ÎCCJR) a respins definitiv retrocedarea Bibliotecii Batthyáneum din Alba Iulia către Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, transmite agenția maghiara de stiri MTI.
Extrasul sentinţei pronunţate marţi a fost publicat miercuri pe
portalul instanţelor de judecată din România. Potrivit sentinţei,
judecătorii au considerat că recursul arhiepiscopiei împotriva
hotărârii din prima instanţă este nefondat.
Attila Komáromi, juristul Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba
Iulia, a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI că în cadrul
şedinţei de marţi a încercat să convingă judecătorii că faptele
istorice evidente nu pot fi ignorate. A amintit drept exemplu
faptul că episcopul Batthyányi Ignác, fondatorul bibliotecii, a
lăsat moştenire colecţia prin testament Bisericii, respectiv părţii
acesteia din provincia Transilvania, ori faptul că această
proprietate valoroasă a fost, aşa cum prevedea Codul Civil al
vremii, intabulat cu menţionarea inclusiv a destinaţiei imobilului.
Acesta a fost motivul pentru care în dreptul numelui proprietarului
clădirii în care funcţiona biblioteca şi un observator astronomic,
a fost trecută şi sintagma “observator astronomic”.
Attila Komáromi a menţionat, de asemenea, că statul român a
refuzat nu numai retrocedarea clădirii, ci a refuzat şi returnarea
colecţiei, iar în cazul celei din urmă nu a oferit nici o motivare.
Juristul a adăugat că, în cazul Batthyáneum, clădirea reprezintă
doar “ambalajul” în care se află o colecţie de nepreţuit. Ca
argument a menţionat şi faptul că anterior, Guvernul Românei a
adoptat o ordonanţă privind retrocedarea Batthyáneum şi care este
în vigoare şi astăzi.
În baza acestor fapte, juristul a spus că este posibil ca lupta
juridică să continue la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
(CEDO). În 2012, instanţa de la Strasbourg a dispus deja ca statul
român să plătească penalizări pentru întârzierea, timp de 14 ani, a
luării unei decizii în privinţa restituirii a bibliotecii
Batthyáneum.
În 1998 clădirea şi colecţia din interiorul ei au fost
restituite bisericii de către Guvernul României printr-o ordonanţă
de urgenţă. În 2002 Parlamentul României a adoptat ordonanţa. Actul
normativ prevede punctual retrocedarea Bibliotecii Batthyáneum şi a
altor imobile, însă instituţiile statului român au omis aplicarea
ei, lucru care nu a avut loc nici până în ziua de astăzi.
În final, în noiembrie 2015, Comisia Specială de Retrocedare a
bunurilor imobile care au aparţinut cultelor religioase din
România a respins cererea de retrocedare depusă de Biserică.
Această decizie a fost contestată de arhiepiscopie la Curtea de
Apel Alba Iulia, iar în urma sentinţei nefavorabile pronunţate în
iulie 2018 s-a adresat ÎCCJR.
Biblioteca Batthyáneum din Alba Iulia este cel mai valoros
imobil şi cea mai valoroasă colecţie pe care bisericile maghiare
din Transilvania le-au revendicat de la statul român. Colecţia
cuprinde 65 000 de volume, 1650 de manuscrise din Evul Mediu,
precum şi trei sferturi dintre toate codexurile şi incunabulele din
România. Unul din codexuri, Codex Aureus, datat în 810, a fost
asigurat pentru suma de 25 de milioane de dolari în 2002, când a
fost transportat în Germania pentru scurt timp.
Biblioteca a fost naţionalizată de statul comunist de la
Biserica Romano-Catolică, iar guvernele de după Revoluţie –
invocând testamentul episcopului Batthyány Ignác – nu au
restituit-o. În testamentul său din 1798, episcopul a lăsat
colecţia Bisericii Catolice şi Provinciei Transilvania (“Erdély
provincia”). Elita politică românească apreciază că Statul Român
este urmaşul legal al Provinciei Transilvania, astfel consideră că
şi România este moştenitorul de drept al colecţiei. În
interpretarea Bisericii Romano Catolice, însă, denumirea
controversată legată de Transilvania se referă la Episcopia
Romano-Catolică din Transilvania.
