Fostul președinte Traian Băsescu este de părere că va fi foarte greu să fie formulată o întrebare care să genereze emoție și să ii facă pe români să se prezinte la urne la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis pe 26 mai, în ziua alegerilor europarlamentare.
Prezent în studioul Știrilor B1 TV, Traian Băsescu a explicat și că problema care se pune referitor la temele propuse de șeful statului este constituționalitatea.
„Va fi extraordinar de greu să generezi o întrebare care să producă emoție și să stimuleze venirea la vot. Sunt subiecte extrem de discutate. Emoția acestor subiecte în spațiul public este deja depășită. Dar voi fi unul care să susțină reușita referendumului. Problema este dacă mai există în societate emoția care să împingă la vot”, a spus fostul președinte.
Traian Băsescu a continuat precizând, din nou, că este foarte complicat și riscant să se găsească o formulă care să cuprindă toate aspectele propuse de președinte.
”A doua problemă a acestei teme este constituționalitatea. Nu poți să spui că cei acuzați pentru corupție nu pot fi niciodată amnistiați sau grațiați, în schimb cei care au tâlhărit, pedofilii, cei care au ucis, cu ăia n-ai nimic. Aici trebuie găsită formula corectă pentru că nu poți să discriminezi între pedofil și corupt. Definirea corupției este o altă problemă pentru că noi avem actele de corupție definite în Codul Penal și avem Legea 78/2000 care definește niște fapte asimilate corupției. Întrebarea, dacă vrea să cuprindă toată aria, va fi extrem de dificilă. Asta este cu atât mai sensibilă ca problematică pentru că cele mai multe condamnări de corupție sunt pe fapte asimilate corupției. Celebrul abuz în serviciu este faptă asimilată corupției. Deci e complicat și riscant”, a mai spus Traian Băsescu.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunțat de la referendum. Şeful statului a trimis Parlamentului scrisoarea privind cele două probleme de interes național care vor fi supuse consultării populare din 26 mai. Prima ține de interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție, iar a doua are legătură cu interzicerea adoptării de către Guvern a OUG-urilor în domeniul infracțiunilor și pedepselor, corelată cu dreptul altor autorități, pe lângă Avocatul Poporului, de a sesiza CCR cu privire la aceste OUG-uri.
