Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la finele anului curent şi în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creştere temporară în trimestrul II 2025 să revină şi să se menţină până la capătul orizontului proiecţiei uşor sub limita de sus a intervalului ţintei. Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat, miercuri, Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2024, document care încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
”Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în proiecţia precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la finele anului curent şi în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creştere temporară în trimestrul II 2025 să revină şi să se menţină până la capătul orizontului proiecţiei uşor sub limita de sus a intervalului ţintei, implicit la niveluri ceva mai joase decât cele din precedenta prognoză”, arată raportul băncii centrale.
Descreşterea ratei anuale a inflaţiei va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, a căror acţiune dezinflaţionistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de bază şi al modificărilor legislative din domeniul energiei. Acestuia i se vor alătura influenţele aşteptate să vină pe întregul orizont de prognoză din descreşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt şi din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi din restrângerea foarte uşoară a excedentului de cerere agregată, relativ în linie cu previziunile precedente.
Incertitudini şi riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuţia bugetară din primele şase luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE în toamna acestui an.
O sursă de incertitudini şi riscuri însemnate rămân, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate evoluţiei preţurilor energiei şi alimentelor, pe fondul modificărilor legislative şi al secetei prelungite din acest an, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, în contextul tensiunilor geopolitice.
Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, arată raportul BNR.
Cele mai recente date şi analize indică o creştere ceva mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.
Astfel, în aprilie-mai, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto şi-au accelerat creşterea în termeni anuali faţă de trimestrul precedent, producţia în industria prelucrătoare s-a revigorat uşor, iar dinamica volumului lucrărilor de construcţii a urcat consistent în teritoriul pozitiv, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii a continuat însă să-şi mărească ecartul pozitiv faţă de cea a exporturilor, crescând relativ mai pronunţat, astfel încât deficitul comercial, precum şi cel de cont curent şi-au accelerat puternic creşterea în primele două luni din trimestrul II în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior.
Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie s-a redus semnificativ în luna mai, după creşterea considerabilă consemnată în aprilie, iar rata şomajului BIM s-a mărit gradual în intervalul aprilie-iunie, până la 5,5% – nivel inferior mediei de 5,6% din a doua jumătate a anului trecut. În acelaşi timp, sondajele de specialitate au indicat în iulie intenţii mai moderate de angajare pe orizontul foarte scurt de timp decât în trimestrul precedent, precum şi un deficit de forţă de muncă în scădere, faţă de cel în creştere raportat de companii în primele două trimestre din acest an.
Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal şi mai cu seamă cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie au înregistrat o scădere pe ansamblul intervalului aprilie-mai, rămânând însă înalte.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au scăzut în prima decadă a lunii iulie sub impulsul reducerii de către BNR a ratei dobânzii-cheie şi a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente, iar apoi au rămas constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s‑au reînscris în debutul lunii şi s-au menţinut ulterior pe o traiectorie general descrescătoare – relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune –, în contextul aşteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecţie descendentă în prima parte a lunii iulie şi a rămas apoi relativ stabil, pentru ca spre finele intervalului să urce la valorile mai înalte prevalente în trimestrul II, pe fondul creşterii volatilităţii pe pieţele financiare internaţionale, inclusiv ca urmare a escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 6,7% în iunie, de la 5,7% în luna mai, în condiţiile în care componenta în lei a continuat să-şi accelereze creşterea, în principal pe seama evoluţiilor de pe segmentul societăţilor nefinanciare, iar ritmul celei în valută şi-a prelungit traiectoria uşor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a crescut la 69,1% în iunie, de la 68,8% în mai.
