De regulă nu postez pe aceasta pagină opinii juridice. Cred că rolul meu pe acest segment trebuie exercitat in instanțe, nu la “taraba” social media. Voi face insa o excepție acum, postând câteva idei si un articol excepțional citit in această seară. Vă rog priviți acest demers în cheia sobrietății și echilibrului care ar trebui sa caracterizeze orice jurist profesionist, spune avocatul Alexandru Chiciu pe Facebook.
CE SUSȚINE ALEXANDRU CHICIU:
Așadar, opinia mea este următoarea:
1. Curtea de Apel Ploiesti a dat o solutie care POATE FI atacată cu recurs. Că soluția este buna sau nu, va analiza Inalta Curte de Casație și Justiție in recurs.
2. Până una alta, decizia CA Ploiesti este executorie. Executorie. Ea TREBUIE pusa in executare de îndată, ca ne place sau nu, sau ca ICCJ o va desfiinta in recurs. Nimeni, in afară de ICCJ in recurs, nu o poate ignora, chiar dacă ar considera-o greșită.
3. Trebuie vazută motivarea – orice opinie fără motivare – mai ales din partea unor juristi- este nepotrivita. Juristii NU se arunca la emotie in analiza. Și nu amplifică deruta publică de dragul validării prin media. Echilibru. Reținere. Moderație. Ce e cu pasiunea asta?
4. Opinia mea este in sensul ca NU poate o instanță sa anuleze o decizie a CCR. Poate însă ne amintim că ICCJ a ignorat decizii ale CCR (s-a declanșat și un conflict de natură constituțională atunci), iar CJUE a spus clar ca instantele romane nu sunt obligate sa puna in executare deciziile CCR. Va amintiti?
5. UN jurist serios NU comenteaza solutii până nu vede motivarea. Iar juriștii care sunt si in cadrul BEC ar trebui să anunțe că vorbesc și din acele poziții si mai ales in numele partidelor/ candidaților pe care ii reprezintă.
6. Opinia mea, ca jurist, se va definitiva DUPA CE VOI CITI MOTIVAREA. Insă, la prima vedere și fără a avea prejudecăți față de argumentele Domnului judecător de la Ploiești- voi pleca de la Decizia Curții Constituționale nr. 53/2005 care precizează foarte clar că:
„Deciziile Curții Constituționale sunt definitive și obligatorii, astfel încât acestea NU pot fi supuse controlului instanțelor judecătorești, indiferent de natura acestora.”
Curtea Constituțională a subliniat că, prin natura sa, este o autoritate independentă, separată de puterea judecătorească. Prin urmare, nici instanțele de contencios administrativ și nici cele civile sau penale nu pot anula, suspenda, interpreta sau refuza aplicarea unei decizii a CCR.
Deci:
Dacă cineva ar încerca să conteste o decizie a CCR printr-o acțiune în instanță (inclusiv în contencios administrativ), cererea ar fi respinsă ca inadmisibilă.
7. Într-o lume atât de inflamată, dacă și juriștii sunt inflamați, ne ducem in haos. BEC si CCR au gestionat prost tot ce ține de anularea alegerilor. Am spus “au gestionat prost”, nu am spus că alegerile nu trebuiau anulate. Înțelegeți nuanța, da?
Iată singurul articol echilibrat din această seară. Excepțional:
“Aceasta este România în 2025: o țară în care CCR e tratată ca o simplă autoritate administrativă, instanțele se substituie puterii constituante, iar judecătorii care nu dansează după muzica politică sunt amenințați ca pe vremea justiției de tip stalinist.
Trebuie spus apăsat: normalitatea în seamnă aplicarea imediată a hotărârilor judecătorești, indiferent de autor. Asta fac oamenii normali. Nu le evaluează „oportunitatea”, nu le comentează în talk-show-uri, nu caută portițe pentru a le eluda. Nu le suspendă pentru că „nu le convin”.
Aici nu mai e vorba de o simplă neînțelegere juridică. Este un război între două paradigme: una bazată pe reguli clare, responsabilitate instituțională și respect pentru statul de drept – și alta, periculoasă, în care fiecare face ce vrea, când vrea, pentru cine vrea…”
Atât.
