de Silvia Uscov, avocat
Despre mirosuri și migrație
1. „You are what you eat” e o vorbă. Da, mirosim și în funcție de ce mâncăm pentru că se produc niște reacții chimice, iar transpirația și căldura fac restul. Dacă mai stai și într-o capitală europeană fără apă caldă, la revedere.
Deci nu doar migranții de prin țările asiatice pot mirosi urât, ci și europenii. Diferența e că ei au condimente specifice, mai puternice, care dau un miros și noi, neobișnuiți cu ele, le percepem mai intens. Plus că în acea zona a Globului ar fi și o problemă cu apa. Spre deosebire de bucureșteni, inclusiv cu aia rece.
Îmi aminteam ieri cum era când călătoream cu avionul la începutul anilor ´90. Lume elegantă, miros de parfum, fără aglomerație. În zilele noastre pe Otopeni parcă e autobaza din comuna „Trei Chirpici”.
Ce vreți să spunem? Că miroase a Chanel No. 5 când miroase a ceapă prăjită, doar ca să nu rănesc sentimentele cuiva?
2. În problema migrației sunt de acord cu Viktor Orban tocmai pentru că este o problemă de echilibru. Nu poate un popor dintr-un spațiu delimitat numit stat să asimileze prea multe elemente străine cu o diferență de cultură.
Și da, chiar și românii au creat perturbări în statele vestice, chiar și ucrainenii o creează inclusiv la noi, darămite oameni cu o mare diferență culturală, cum ar fi asiaticii sau arabii (să ne amintim de problema francezilor cu arabii?).
Nu e o problemă atunci când fenomenul migrației este în anumite limite, ba chiar poate este benefic un oarecare mix, dar atunci când este foarte intens, se strică echilibrul și devine o problemă națională. În plus, se mută presiunea existentă de pe guvernanții statului de origine pe guvernanții statului-gazdă și este normal ca și populația din acest ultim stat să aibă o reacție.
Legat de ucraineni, îmi povestea o prietenă că au venit doamnele de acolo și practică prețuri mult mai mici în zona esteticii decât multe dintre saloanele românilor. Deci există un efect economic, care nu știu dacă este benefic sau nu, dar el există și trebuie analizat.
Să te faci că nu vezi sau să nu sesizezi problema ca să nu strici „corola de minuni a lumii” a celor care doar se pretind a fi toleranți nu este o soluție. Un dialog, însă, pentru a vedea cât ne poate realmente afecta sau ne poate aduce un beneficiu ori care este limita de inserție în societate a unor migranți, este o soluție. Iar dialogul poate porni de la afirmația cuiva care își exprimă această îngrijorare.
3. Ce bine că nu-s influencer și pot să-mi păstrez dreptul la liberă exprimare!
Când mi-a spus un puști ca îmi da rating negativ pentru opiniile mele i-am răspuns ca m-a confundat, sunt avocat, nu șofer de UBER. Dar sistemul de social credits intra incet, încet in viețile noastre si noi nici nu ne dam seama.
