Avocata Elena Radu: Încercarea de inducere în eroare a avocaților de către unii dintre membrii organelor de conducere ale UNBR

de Elena Radu, avocat

Modalitatea prin care membrii ai organelor de conducere ale UNBR încearcă să inducă în eroare avocații cu privire la proiectul de lege privind ”digitalizarea avocaturii” nu numai că nu le face cinste, ba chiar ridică semne de întrebare cu privire la interesele pe care aceștia le urmăresc.

Sincer, nu numai că îmi ridică mari semne de întrebare intențiile pe care aceștia le urmăresc, ba chiar sunt speriată prin raportare la modalitatea în care procedează. 

 
În urma reacțiilor avocaților cu privire la Propunerea legislativă B47/2023 privind serviciile profesionale efectuate de avocat în format electronic, înregistrată la Senatul României la data de 6.02.2023^[1], pe site-ul UNBR au fost postate niște Q&A (Întrebări și răspunsuri) legate de acest proiect^[2]. 

Nu se indică cine a formulat răspunsurile la acele întrebări, dar ele puteau fi postate pe site numai la solicitarea unui membru al organelor de conducere. 

Câteva răspunsuri la întrebările postate:

”Este obligatorie conectarea avocaților la această platformă?

NU este obligatorie. Avocatul poate opta pentru utilizarea facilităților de comunicare oferite de platformă sau poate recurge la mijloacele tradiționale.”

”Se condiționează prestarea serviciilor juridice specificate în forma “digitală” de utilizarea exclusivă a platformei e-UNBR?

Proiectul de lege NU condiționează prestarea tuturor serviciilor juridice electronice de utilizarea platformei.

Serviciile avocațiale de tipul consultanței prin mijloace de comunicare la distanță sau mesagerie instant se pot face independent fără intermedierea platformei așa cum s-a menționat și într-un răspuns anterior.

Însă poate fi o chestiune de timp până când celelalte platforme interconectate sau legislația generală privind digitalizarea vor impune astfel de condiționări.”

Va realiza aceasta lege o „transformare” a exercițiului profesiei de avocat ?

NU, legea nu urmărește transformarea practicii avocațiale și eradicarea avocaturii tradiționale. Aceasta  se dorește a fi doar o extindere a modului de practicare a avocaturii adaptat vremurilor și tehnologiilor din prezent.

Prezenta lege creează în proporție de 90 % servicii avocațiale noi care nu sunt practicate în prezent de avocații din România, iar restul serviciilor avocațiale care sunt prestate în format electronic astăzi își regăsesc în lege doar un cadru de reglementare fără a le înlocui, limita sau cenzura în vreun fel.

Avocatura în forma ei tradițională va continua să existe atât timp cât clienții și societatea vor dori acest lucru.”

Totodată, pe grupurile de avocați, Daniel Fenechiu – vicepreședinte al UNBR și unul dintre parlamentari ai proiectului de lege încearcă să liniștească avocații susținând că: 

” I. Proiectul nu obliga niciun avocat sa utilizeze platforma UNBR. Cine nu-si doreste s-o utilizeze poate continua exercitarea profesiei in forma clasica. Nu exista nicio impunere.

II. Avocatii si formele de exercitare care au efectuat si pana acum servicii profesionale electronice pot continua efectuarea acestor servicii nestingheriți. Doar in ipoteza in care isi doresc acces la Cloud-ul guvernamental prin platforma UNBR si la servicii electronice conexe au optiunea accesarii platformei UNBR.”

Numai un alt membru al Consiliului UNBR (Iordan Aurelian Antonio) am identificat să mai susțină public proiectul. 

Eu nu am identificat până acum pe grupurile de avocați vreun alt membru al Consiliului UNBR care să susțină în vreun fel proiectul de lege, cu toate că în Expunerea de motive se invocă că acest proiect de lege ar fi fost elaborat cu consultarea UNBR. Aceasta în condițiile în care numeroși avocați își exprimă dezacordul cu privire la acest proiect de lege, expunându-și totodată și opinia argumentată cu privire la impactul acestui proiect asupra avocaturii, dacă el devine lege. 

Intenția legiuitorului cu privire la consecințele și efectele unei anumite norme dintr-o lege se analizează prin raportare la expunerea de motive care însoțește proiectul de lege.

În acest sens, Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă impune obligativitatea ca un proiect de lege să fie însoțit de o expunere de motive: 

• Art. 30 – instrumentele de prezentare și motivare – prevede că ”(1) Proiectele de acte normative trebuie însoțite de următoarele documente de motivare: a) expuneri de motive – în cazul proiectelor de legi și al propunerilor legislative”; 
• Art. 31 – Cuprinsul motivării –  prevede: (1) Instrumentul de prezentare și motivare include conținutul evaluării impactului actelor normative, cuprinzând următoarele secțiuni:

a) motivul emiterii actului normativ – cerințele care reclamă intervenția normativă, cu referire specială la insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare; principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse, cu evidențierea elementelor noi; concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice; referirile la documente de politici publice sau la actul normativ pentru a căror implementare este elaborat respectivul proiect;

• art. 34 – semnarea instrumentelor de prezentare și motivare – prevede la alin. (2) că ”Expunerile de motive la propunerile legislative întocmite de deputați sau de senatori se semnează de inițiatorii respectivi”. 

Totodată, în mod constant, atât avocații, cât și instanțele, inclusiv instanța de contencios constituțional se raportează la expunerea de motive care însoțește proiectul de lege pentru a înțelege ce anume a avut în vedere legiuitorul când a instituit o anumită normă (a se vedea, de ex, Decizia CCR nr. 265/2014, parag. 36 și 37). Drept urmare, textul unei legi poate fi interpretat numai în conformitate cu intenția legiuitorului. 

Ce prevede Expunerea de motive a Propunerii legislative B47/2023 privind serviciile profesionale efectuate de avocat în format electronic^[3]?

Interpretarea normelor din proiectul de lege și impactul acestora se poate face numai prin raportare la intenția legiuitorului care reiese din Expunerea de motive, dacă acest proiect ar deveni lege. 

            Ce reiese din Expunerea de motive: 

1. Acest proiect de lege va deveni o lege specială, dacă se aprobă în Parlament, care va reglementa ORICE activitate profesională a avocatului în sistem electronic, sub pretextul necesității ca activitatea profesională la distanță, în sistem electronic, a avocatului să se desfășoare în condiții de siguranță; 
2. Se redefinește procedura de întocmire a actelor electronice de către avocat;
3. Activitatea profesională a avocatului, respectiv operațiunile avocațiale se vor mai putea face numaiîn 2 modalități alternative: 

– modalitatea tradițională – NUMAI prin prezența fizică, personală şi simultană, în același spațiu, a clientului şi avocatului;

– modalitatea electronică – de la distanță, prin interacțiunea simultană a clientului cu avocatul, prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță audio-video.  

3.  avocații care desfășoară activitate electronică vor utiliza NUMAI platforma unică definită prin proiectul de act normativ, în condițiile de autorizare prevăzut în acesta;

4. sub pretextul îndeplinirii condițiilor de siguranță și securitate a activității profesionale electronice a avocatului, inclusiv a efectuării actelor și procedurilor avocațiale la distanță, în formă electronică: 

– se vor avea în vedere Normele privind identificarea la distanță (Decizia P.A.D.R nr. 564/2021), respectiv cu Regulamentul eIDAS (REGULAMENTUL (UE) NR. 910/2014), 

–  politicile de securitate, procedurile administrative și de gestiune, normele tehnice, operaționale și de conduită în procedura electronică, se vor adopta sau aproba  politici și proceduri unitare, de Ministerul Justiţiei, și UNBR, la care să poate adera fiecare avocat;

– se vor încheia protocoale de colaborare cu instituții și autorități publice (inclusiv cele menționate în proiectul de lege sau alte legi: SRI, STS, ADR) care să permită avocatului îndeplinirea obligațiilor pe care le are atât înainte, cât și ulterior îndeplinirii anumitor acte electronice.

În  conținutul proiectului de lege nu sunt definiți termenii la care acesta face referire, inclusiv sintagmele ”acte și proceduri realizate în format electronic” și ”în formă electronică”  (ceea ce determină lipsa de claritate și precizie a legii) și nici nu sunt cuprinse norme care să reflecte toate cele avute în vedere de legiuitor în expunerea de motive (neexistând norme care să prevadă cum se va desfășura în mod efectiv activitatea profesională în formă electronică). 

Cu toate acestea, ca urmare a faptului că la art. 5 alin. (6) lit. b) din Proiectul de lege se prevede că Procedura de întocmire a actelor prevăzute la alin. (1) – (2) ale art. 5 din Proiectul de lege se stabilește de Consiliul U.N.B.R. prin Regulamentul de aplicare al acestei legi (care trebuie adoptat de CUNBR în termen de 180 zile de la intrarea în vigoare a legii, conform art. 21 alin 1 din proiectul de lege), cu avizul prealabil al ADR privind respectarea condițiilor tehnice de securitate, confidențialitate și integritate, iar în Expunerea de motive se definește modalitatea tradițională și modalitatea electronică, precum și parte din procedura efectivă de punere în aplicare (menționându-se în mod expres că ” viitoarele norme de aplicare a proiectului de act normativ vor avea in vedere următoarele: …”), Regulamentul adoptat de UNBR nu poate să ignore voința legiuitorului. 

Drept urmare, în Regulamentul UNBR se va prevedea că tot ce înseamnă activitate profesională digitală/electronică a avocatului (inclusiv cea pe care o desfășura până acum în mod necondiționat) se va desfășura numai în condițiile prevăzute în proiectul de lege (conform voinței legiuitorului prezentată mai sus) respectiv: 

1. avocatul trebuie să fie autorizat de UNBR pentru a desfășura activitate profesională în format electronic 

(art. 13 alin 1 și 2 și art. 14 alin. (1) din proiectul de lege:

” art. 13 alin (1): U.N.B.R autorizează avocații si formele de exercitare a profesiei, doar în ceea ce privește desfășurarea activității profesionale în format electronic prin intermediul portalului E-UNBR, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi, și efectuează mențiunile corespunzătoare în evidențele U.N.B.R și ale barourilor, inclusiv în Tabloul avocaților. Condițiile privind autorizarea se stabilesc prin regulamentul de aplicare al prezentei legi, aprobat de Consiliul U.N.B.R.;

Art 13 alin (2): U.N.B.R. și Barourile afișează, pe pagina proprie de internet, lista avocaților autorizați să desfășoare activități profesionale în format electronic.

Art. 14 alin 1: Indiferent de forma de exercitare a profesiei, activitatea profesională în format electronic se realizează NUMAI de către avocatul autorizat în condițiile prezentei legi.”

• avocatul va desfășura activitatea profesională în format electronic numai prin intermediul portalului E-UNBR (a se vedea art. 13 alin. 1 și 2); 

• exercitarea profesiei în format electronic de către avocat (orice activitate electronică/digitală), fără a fi autorizat de către UNBR va reprezenta infracțiune 

(art. 14 alin. 1 și 5 din Proiectul de lege:

Art. 14 alin. (1): Indiferent de forma de exercitare a profesiei, activitatea profesională în format electronic se realizează numai de către avocatul autorizat în condițiile prezentei legi.

Art. 14 alin. (5): Exercitarea, fără drept, a oricărei activităţi specifice profesiei de avocat în format electronic, precum constituie infracţiune şi se pedepseşte se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.)

•  încălcarea de către avocat a prevederilor Regulamentului de aplicare a legii va constitui abatere disciplinară

(art. 16 din proiect: Îndeplinirea de către avocat a actelor și procedurilor avocațiale electronice cu nerespectarea dispozițiilor prezentei legi, constituie abatere disciplinară, care se constată și se sancționează în condițiile Legii nr. 51/1995 și ale Statutului profesiei de avocat.)

            În concluzie, se poate constata că dezinformează și încearcă să inducă în eroare avocații cu privire la impactul acestui proiect asupra modalității de exercitare a activității profesionale, dacă devine lege, atât dl. Fenechiu Daniel care a semnat în calitate de parlamentar – inițiator proiectul de lege (că nu pot să cred că a semnat Expunerea de motive fără să o citească și nici că nu ar cunoaște importanța unei expuneri de motive), cât și membrii din Consiliul UNBR care au redactat Q&A  postate pe site-ul UNBR. 

            În aceste condiții, eu nu pot să înțeleg de ce încearcă să ”liniștească” avocații că nu ar fi afectată în niciun fel prin acest proiect de lege activitatea lor profesională actuală, modalitatea în care avocații își exercită activitatea profesională în prezent. 

            Chiar s-a mers pe prezumția că niciun avocat nu va citi Expunerea de motive și proiectul de lege, că nu vor analiza impactul lui asupra modalității de desfășurare a activității  profesionale a avocatului și îi va crede pe cuvânt? 

            După ce au văzut că s-au înșelat, că avocații au citit și proiectul de lege și expunerea de motive, că avocații au analizat impactul și critică acest proiect de lege tocmai prin prisma impactului pe care îl va avea, de ce insistă să inducă în eroare avocații că nu le va fi afectată în niciun fel în activitatea profesională dacă nu vor să se ”înregimenteze” în portalul E-UNBR?

De ce nu retrag proiectul de lege din parlament?

De ce Președintele UNBR – Traian Briciu nu comunică, nici public și nici avocaților, un punct de vedere cu privire la acest proiect de lege, în condițiile în care în Expunerea de motive se invocă că proiectul ”a fost elaborat cu consultarea UNBR”, iar de câteva zile pe grupurile de Facebook ale avocaților și nu numai, avocații își exprimă dezacordul și nemulțumirea cu privire la acest proiect de lege?

**** 
Extras din Expunerea de motive a proiectului de lege:

”In România, digitalizarea activităților avocaților nu a fost reglementata pana in prezent de un act normativ. Rațiunea adoptării unei legi cate de a seta un cadru normativ coerent, care să poată permite desfășurarea anumitor activități în condiții reglementate şi supravegheate de autoritățile competente şi nu de a limita ori bloca activitatea reglementată si de a permite exercitarea activitatii acestora in mediul electronic in relația cu instituțiile publice printr-un mediu securizat si certificat.”

” Impactul pozitiv socio- economic al utilizării tehnologiei este prezent pe mai multe paliere. Datorită internetului şi tehnologiilor digitale, transformarea este  prezentă atât in modul in care comunicăm, lucrăm, tranzacționăm, cât și in modul in care apelăm la ori fumizăm servicii profesionale: putem organiza întâlniri digitale in timp real, putem gestiona activitățile cotidiene si orice alte acțiuni simultane, sincron sau asincron, indiferent de locul în care ne aflăm, de limitele fizice ori de programul personal.”

” Tehnologia deschide, astfel, calea transformării fundamentale a sistemului tradițional, fiind folosită ca un mijloc (și nu ca un scop) de simplificare si eficientizare a modului de exercitare a profesiei de avocat. Fără îndoială, absorbția inovațiilor şi instrumentelor digitale în activitatea avocaților va permite asigurarea calităţii serviciilor avocatiale și satisfacerea principiilor si garanţilor ce guvemează profesia de avocat, însă cu înlăturarea rigidităților aferente sistemului tradițional.”

”În practică, deja se constată că majoritatea informaţiilor si documentelor premergătoare sunt colectate de către avocați prin e- mailuri profesionale după parcurgerea procedurii iniţiale de informare si comunicare cu clientul.

O astfel de practică poate fi dificil de gestionat, întrucât nu este utilizată o platformă unică de comunicare care prezintă suficiente garanții de securitate, care să reducă timpul alocat pentru fiecare client in parte în procedura iniţială de informare, să permită colectarea documentelor de la client, sã optimizeze timpii alocați ca logistica şi operaţiunile administrative.

Implementarea unui cadru legal coerent care să reglementeze transpunerea activități avocațiale în mediul digital prin sisteme sigure, conform normelor şi standardelor de securitate și confidențialitate, care să permită avocatului atât sistematizarea proceselor premergătoare, desfășurarea unor proceduri si întocmirea unor acte electronice, cât și centralizarea, salvarea și arhivarea electronică a tuturor acestor operațiuni, ar contribui nu numai la simplificarea securizarea activității avocațiale, ci și la înlăturarea muncii manuale și suprapunerii muncii avocatului şi a personalului auxiliar din cadrul formelor de exercitare ale profesiei.”

”Pentru a putea fi implementate, practicile și viziunea inovatoare trebuie acompaniate de o viziune și voință legislativă clară, care să pornească de la cel puțin următoarele obiective:

– Identificarea, respectiv verificarea identității trebuie să se poată realiza şi de la distanță, însă numai prin mijloace și platfore digitale sigure;

– Conectare digitală avocat-client prin sisteme informatice care întrunesc condiţii de securitate, confidenţialitate și fiabilitate clar definite de legislaţie și cu luarea in considerare a mijloacelor tehnice disponibile in prezent;”

”Una dintre cele mai importante reglementări care oferă o parte din instrumentele pentru dezvoltarea digitală a profesiei de avocat este Regulamentul UE (eIDAS) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă, care pune la dispoziție instrumentele necesare pentru determinarea criteriilor și a condițiilor de siguranțăpentru implementarea digitalizării activității avocaților. De altfel, regulamentul menționat a fost cel care a permis şi adoptarea, la nivel național, a Normelor privind reglementarea, recunoașterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, aprobate prin Decizia Președintelui Autorităţii pentru Digitalizarea României nr. 564/2021, publicată in Monitorul Oficial al României nr. 1119/24.11.2021

Reglementările amintite descriu intr-un mod coerent modalitătile de identificare la distanţă utilizând mijloace audio-video, nivelul adecvat de securitate pentru actele și procedurile electronice și pot fi transpuse in legislația specifică profesiei de avocat.”

” Din punct de vedere al schimbărilor preconizate, considerăm că obiectivele principale ale prezentului proiect de lege sunt:

..

2. Desfășurarea activităților avocațiale in mediul digital, in aceleași condiții de siguranță ca și în mediul tradițional.

3. Instituirea de măsuri și proceduri de lucru necesare pentru operațiuni avocațiale digitalizate, simplificate si şi sigure.

4. Armonizarea legislativă privind activitatea electronică avocațială din România

5. Organizarea și desfășurarea serviciilor avocațiale electronice pe baza principiului interoperabilității

Efectuarea actelor si procedurilor avocațiale la distanță, în formă electronică, va avea in vedere și regulile stabilite prin Normele privind identificarea la distanță (Decizia P.A.D.R nr. 564/2021), respectiv cu Regulamentul eIDAS (REGULAMENTUL (UE) NR. 910/2014).

În sprijinul acestei armonizări vizând dezvoltarea digitală a serviciilor avocațiale, viitoarele norme de aplicare a proiectului de act normativ vor avea in vedere următoarele:

1. Definirea operațiunii avocațiale electronice privind identificarea şi verificarea identității clintului, în sensul echivalării identificării video la distanță cu prezența fizică

Astfel, operațiunile avocațiale vor putea fi efectuate prin două modalități alterative:

1. Prin prezența fizică, personală şi simultană, în acelaşi spaţiu, a clientului şi avocatului (modalitatea tradițională);

b) De la distanță, prin interacțiunea simultană a clientului cu avocatul, prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță audio-video (modalitatea electronica).

Având in vedere că procedura pentru identificarea video de la distanță face deja obiectul reglementări naționale, aceasta ar putea fi ajustată și implementată şi in activitatea avocațială, respectiv:

• Procesul video-identificării:

– clientul va avea nevoie de un dispozitiv electronic cu care să captureze imagini ale feței și imagini cu cartea de identitate sau pașaportul, pe care le va comunica avocatului prin intermediul sistemului informatic,

– imaginile transmise avocatului de către client vor fi verificate electronic în baza de date a M.A.I. sau a oricărei alte instituţii și autorităţi competente,

– după confruntarea de către avocat a imaginilor și datelor mai sus menționate (validarea inițială), avocatul va proceda la inițierea procesului de identificare audio-video prin intermediul sistemului informatic,

– în cadrul procedurii de video-identificare, avocatul va verifica clientul şi va percepe prin proprile sale simţuri identitatea persoanei prin:

• Adresarea de întrebări prin care să se verifice dacă persoana prezentă in conferinţa audio-video este aceeași persoană cu cea din documentele prezentate;
• Adresarea de întrebări specifice (ce pot face obiectul unor politici și coduri profesionale, stabilite la nivelul Uniunii Naţionale a Avocatilor din România.)

– dacă este cazul, conform legii, avocatul va putea asigura clientului, prin invitarea în cadrul conferinţei audio-video, a unui interpret sau traducător, care să sprijine avocatul în comunicarea eficientă și corectă cu clientul. 

• Confirmarea identității:

– după parcurgerea și validarea etapelor mai sus menționate, va urma un ultim pas – confirmarea cu un factor de autentificare suplimentar, prin transmiterea către clientul care parcurge procedura de identificare a unui cod de unică folosință (One Time Password – OTP) sau prin transmiterea unui link cu o durată limitată special creat în acest scop, generat în mod individual (prin e-mail sau SMS).

După finalizarea tuturor proceselor și procedurilor menționate, identitatea clientului se va considera validă și va fi inițiată procedura de întocmire a actului de către avocat.

2. Redefinirea procedurii de întocmire a actelor electronice de către avocat

Procedura de video-identificare permite verificarea și validarea identității clientului de către avocat, în aceleași condiții de siguranță ca in mediul tradițional.”

”4. Sistem informatic pentru proceduri electronice

Digitalizarea profesiei de avocat în condiții de siguranță se poate realiza numai dacă operațiunile se vor desfășura prin intermediul unui sistem de comunicare și transmitere a datelor, informațiilor și documentelor care să garanteze identificarea părților, integritatea și confidențialitatea conținutului

Un astfel de sistem trebuie să fie capabil să:

1. Permită identificarea video la distanță, conform procedurii mai sus menționate. Având în vedere că identificarea video se realizează direct de către avocat, prin intermediul sistemului informatic

2. Aibă implementată tehnologii apte să ”scaneze” și să verifice elementele de siguranță ale documentelor de identitate încărcate de solicitanții actelor;

3. Permită transmiterea și semnarea de documente în timp real;

4. înregistreze și arhiveze sesiunile audio-video și orice alte proceduri efectuate de avocat prin sistemul electronic. 

În ceea ce privește condițiile de omologare a unui asemenea sistem informatic, e necesară o reglementare clară, completă, adaptată tehnologiei actuale. Față de specificul sistemului informatic, Normele ADR privind reglementarea, recunoașterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video reprezenta un reper semnificativ.

Din punct de vedere al condițiilor de autorizare, având în vedere că avocații care desfășoară activitate electronică vor utiliza platforma unică definită prin proiectul de act normativ, regulamentul de punere în aplicare a legii va trebui să prevadă condițiile de autorizare a acestora.

În ceea ce privește politicile de securitate, procedurile administrative și de gestiune, normele tehnice, operaționale și de conduită în procedura electronică, apreciem utilă adoptarea unor politici și proceduri unitare, adoptate/aprobate de Ministerul Justiţiei, și UNBR, la care să poate adera fiecare avocat.”

”Astfel, digitalizarea instituțiilor și autorităților publice, presupune încheierea de protocoale de colaborare și constituirea unui sistem automatizat care să permită îndeplinirea obligațiilor pe care avocatul le are atât înainte, cât și ulterior îndeplinirii anumitor acte electronice.”

---

^[1] https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b047FG.PDF

^[2] https://www.unbr.ro/qa-propunerea-legislativa-b47-2023-privind-serviciile-profesionale-efectuate-de-avocat-in-format-electronic-inregistrata-la-senatul-romaniei-la-data-de-6-02-2023/

^[3] https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b047EM.PDF