spot_img
5.3 C
București
miercuri, decembrie 7, 2022
AcasăAnalizeAvocata Elena Radu: După aceea ne mirăm de ce se fac dosare...

Avocata Elena Radu: După aceea ne mirăm de ce se fac dosare politice

-

de Elena Radu, avocat

- Reclama -

Problema politizării parchetelor ca urmare a faptului că politicul interferează cu desemnarea procurorilor cu funcție de conducere (în desemnarea procurorului general, procurorului -sefal DNA, DIICOT, Parchetului depe lângă ICCJ și ai adjucților acestora) nu a fost eliminată nici prin Proiectul de lege inițiat de Predoiu privind Statutul judecătorilor și procurorilor și nici de Camera Deputaților.

În România, Procurorul general și toți șefii de parchete sunt numiţi de Preşedintele României, la PROPUNEREA ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Practic, cel care decide cine să ajungă șef de parchete în România este Ministrul Justitiei adică un politician care este desemnat politic.

După aceea ne mirăm de ce se fac dosare politice, de ce sunt folosiți procurorii să elimine un politician de pe scena politică prin începerea unui dosar penal, iar la final respectivului să îi fie clasat dosarul sau să fie achitat că fapta nu există sau nu e prevăzută de legea penală.

Uite, exact de asta: că politicul își bagă nasul în activitatea parchetelor atunci când politicianul – ministru al justiției propune el șefii de parchete.

Or, potrivit Constituției, numai CSM are în competențe să propună procurorii, nu și ministrul justiției.

La titlul III, capitolul II – ”Președintele României”, din Constituție nu este prevăzut a fi în competențele Președintelui numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor.

Singurul articol din Constituție care prevede astfel de competențe este art. 134 alin. (1) de la Titlul III Capitolul VI Secțiunea a 3-a. Art 134 alin. (1) din Constituție prevede: ” Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.”

Drept urmare, potrivit art. 134 alin. (1) din Constituție numai Consiliul Superior al Magistraturii poate propune președintelui desemnarea în funcție a judecătorilor și procurorilor, nu și Ministrul Justiției.

În cazul în care s-ar interpreta că art. 134 alin. 1 se referă numai la desemnarea în calitatea de judecător și procuror, nu și la desemnarea în funcții de conducere, atunci Președintele României nu ar trebui să aibă niciun rol în desemnarea judecătorilor și procurorilor cu funcții de conducere.

Într-o asemenea situație, s-ar interpreta putea interpreta că ar fi în competența Ministrului Justiției să numească în funcție judecătorii și procurorii cu funcție de conducere prin raportare la dispozițiile art 132 alin. (1) din Constituție potrivit cărora ”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”. Nu s-a dat până în prezent o asemenea interpretare dispozițiilor constituționale.

Mai mult, dacă s-ar da o astfel de interpretare în prezent dispozițiilor art. 132 alin. (1) din Constituție ar însemna o interferență a politicului (Ministrul Justiției fiind desemnat politic) în justiție și în activitatea procurorilor, ceea ce ar putea să afecteze independența și imparțialitatea acestora.

Că tot le place să folosească sloganurile: MCV!, Comisia de la Veneția! Uite cam ce se zicea pe acolo:

În recomandările sale anterioare și ulterioare raportului MCV din noiembrie 2017, Comisia Europeană formulează mai multe recomandări, printre care: „punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția”, să fie întărită independența procurorilor și menținut sau sporit rolul CSM, inclusiv prin legiferarea obligativității avizului CSM”.

Începând cu 2018, GRECO reiterează recomandarea sa ca procedura pentru numirea în şi revocarea din funcțiile cele mai înalte din parchet, prevăzută de art. 54 din Legea nr. 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent, cât şi bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură.

Comisia de la Veneția prin opinia din 20.10.2018 a reținut importanța instituirii unor garanții pentru independența și imparțialitatea sistemului judiciar, a unor metode transparente și depolitizate de numire în funcțiile din cadrul sistemului judiciar, esențială fiind implicarea efectivă a consiliului procurorilor, în acest sens, o măsură-cheie ar fi, la nivel legislativ, modificarea Legii nr. 303 în așa fel încât să ofere avizului CSM o forță obligatorie.

De asemenea, în cazul procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, numirea după o procedură care implică factorul politic nu este justificată. Criteriile profesionale trebuie să primeze.

Mai mult, în practică s-a constatat că persoanele care ocupă aceste funcții alături de atribuțiile de conducere efectuează și urmărirea penală în cauze ce le-au fost repartizate, fapt ce ridică probleme cu privire la numirea acestora printr-o procedură unde are preponderență factorul politic.

În concluzie, trebuie respectate dispozițiile constituționale prevăzute la art 134 alin (1) din Constituție, CSM fiind singurul care poate să propună Președintelui României desemnarea procurorilor în funcții de conducere.

( a se vedea art. 144-148 din forma proiectului aprobata de Camera Deputatilor:

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2022/cd440.22.pdf)

Articolele astea trebuie modificate:

– in loc de Ministrul justitiei, trebuie ca CSM să facă propunerea către Președintele României a procurorilor cu funcții de conducere;

– selectia celor propusi să se faca de Secția pentru procurori a CSM.

În plus, Președintele României să poată să refuze o singură dată propunerile, nu să stăm cu interimate prin funcțiile de conducere ale parchetelor nspe mii de ani.

PS: Asta am sustinut si la ”dezbaterea” de florile marului care a avut loc în comisia vietii (comuna pe legile justitiei) cand legea a fost la Camera Deputatilor. Insa, s-a respins, normal, că doar e inițiat proiectul de Predoiu, iar PNL și PSD vor guverna 7 ani împreună, nu? Iar ministrul justitiei va fi stabilit de ei. De ce sa nu poată ei să facă ce vor prin parchete și să traseze cine să dispară cu ”un mic dosar penal”?

spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img