Un anchetator ONU în domeniul drepturilor omului a prezentat luni o strategie prin care Coreea de Nord să fie obligată să clarifice soarta a zeci de străini, inclusiv români, despre care se crede că ar fi fost răpiţi în trecut, în principal din Japonia şi Coreea de Sud, transmite Mediafax.
Potrivit agenţiei, Marzuki Darusman, un expert independent, a prezentat o strategie, într-un raport, la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. În opinia sa, Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga este „competentă să investigheze aceşti făptaşi”.
„Strategia vizează să facă lumină asupra tuturor cazurilor de răpire şi dispariţiilor în spatele cărora s-ar afla agenţi din Republica Democratică a Coreei”, a declarat luni Darusman, un fost procuror general al Indoneziei. „Închiderea (cazurilor) şi tragerea la răspundere pentru răpiri este scopul ultim al strategiei”, subliniază el în raportul de 19 pagini care urmează să fie dezbătut de cele 47 de state membre.
O comisie ONU de anchetă a stabilit, într-un raport major publicat anul trecut, că începând din 1950 Coreea de Nord s-a angajat în „răpirea sistematică” a unor străini „la scară largă şi ca politică de stat”.Darusman a luat parte la această investigaţie, care a catalogat aceste abuzuri, dar şi altele, drept crime împotriva umanităţii. În raportul prezentat luni, el afirmă că agenţi nord-coreeni au răpit „sute de cetăţeni sud-coreeni, japonezi şi din alte ţări, în perioada 1960-1980”. Începând din anii ’60, Coreea de Nord ar fi răpit, de asemenea, o serie de persoane din China, inclusiv cetăţeni chinezi, sud-coreeni şi un fost cetăţean japonez, potrivit expertului.
Poliţia japoneză investighează 881 de posibile cazuri de răpiri, în spatele cărora suspectează că s-ar afla Coreea de Nord, precizează el. „Pe lângă victimele din Japonia şi Coreea (de Sud), Comisia (ONU) de Anchetă a înregistrat cazuri de răpiri şi dispariţii ale unor cetăţeni din Liban, Malaysia, România, Singapore şi Thailanda şi posibil din alte” ţări, a declarat el.
Potrivit agenţiei, Marzuki Darusman, un expert independent, a prezentat o strategie, într-un raport, la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. În opinia sa, Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga este „competentă să investigheze aceşti făptaşi”.
„Strategia vizează să facă lumină asupra tuturor cazurilor de răpire şi dispariţiilor în spatele cărora s-ar afla agenţi din Republica Democratică a Coreei”, a declarat luni Darusman, un fost procuror general al Indoneziei. „Închiderea (cazurilor) şi tragerea la răspundere pentru răpiri este scopul ultim al strategiei”, subliniază el în raportul de 19 pagini care urmează să fie dezbătut de cele 47 de state membre.
O comisie ONU de anchetă a stabilit, într-un raport major publicat anul trecut, că începând din 1950 Coreea de Nord s-a angajat în „răpirea sistematică” a unor străini „la scară largă şi ca politică de stat”.Darusman a luat parte la această investigaţie, care a catalogat aceste abuzuri, dar şi altele, drept crime împotriva umanităţii.În raportul prezentat luni, el afirmă că agenţi nord-coreeni au răpit „sute de cetăţeni sud-coreeni, japonezi şi din alte ţări, în perioada 1960-1980”. Începând din anii ’60, Coreea de Nord ar fi răpit, de asemenea, o serie de persoane din China, inclusiv cetăţeni chinezi, sud-coreeni şi un fost cetăţean japonez, potrivit expertului.
Poliţia japoneză investighează 881 de posibile cazuri de răpiri, în spatele cărora suspectează că s-ar afla Coreea de Nord, precizează el. „Pe lângă victimele din Japonia şi Coreea (de Sud), Comisia (ONU) de Anchetă a înregistrat cazuri de răpiri şi dispariţii ale unor cetăţeni din Liban, Malaysia, România, Singapore şi Thailanda şi posibil din alte” ţări, a declarat el.
ROMÂNCA RĂPITĂ
Un caz despre un cetățean român este cunoscut până în acest moment. Detaliile dezvaluite de dezertorul american Charles Jenkins indica faptul ca Doina Bumbea (foto) a ajuns la Phenian dupa o escala la Moscova. insotita de un misterios italian. In capitala Coreei de Nord a predat spionilor coreeni italiana, iar mai apoi a desenat panourile propagandistice pentru dictatorul Kim Ir Sen. Astazi, fiul ei cel mic preda engleza unei noi generatii de spioni. in toamna lui 1978, Doina Bumbea, care emigrase de opt ani in Italia, a primit un contract in Japonia pentru o expozitie de pictura, si-a trimis lucrarile pe calea aerului de la Roma la Tokio. Pentru a ajunge in tara Soarelui Rasare, ea nu a folosit insa aceeasi ruta. A ales sa mearga mai intai in Uniunea Sovietica, de unde a ajuns, in mod curios, la Phenian. Acolo a ramas aproape doua decenii. A fost oferita de autoritatile nord-coreene ca sotie unui dezertor american, Joe Dresnok. Are cu acesta doi copii. A murit in 1997 de cancer. Cazul Bumbea nu este nici astazi cunoscut in amanuntele sale.Misterele pornesc chiar de la modalitatea in care Doina a ajuns in Coreea de Nord. Cu o zi inainte de a pleca din Italia spre Japonia, unde urma sa deschisa o expozitie, si-a sunat mama, spunandu-i ca va pleca cu un avion la Tokio si ca si-a trimis deja tablourile cu un zbor pe aceasta ruta. Ea nu a ales insa acelasi traseu. Pana la urma a ajuns cu un italian la Phenian via Uniunea Sovietica, mai precis Moscova. „Imediat dupa ce au pus mana pe ea nord-coreenii, italianul a disparut. Cu acel italian a trecut pe la Moscova intai si de la Moscova voia sa ajunga la Tokio, via Phenian. Nu am inteles de ce, dar probabil ea a fost inselata oarecum sa treaca mai intai pe la Phenian”, spune fratele ei, Gabriel Bumbea, care acum incearca sa afle detalii despre cele intamplate cu Doina. El spune ca sora sa era un „artist aiurit” si probabil acest lucru i-a fost fatal.
