Propaganda rusă e tot mai agresivă pe măsură ce Occidentul pare în sfârșit că își pune la punct strategia militară. Polonia a ținut mereu capul de afiș când a fost vorba de sancțiuni la adresa Rusiei, de solicitare a unor măsuri de descurajare militară și de critici dure pe plan european. Nu întâmplător poate, tocmai pe scena politică poloneză a apărut un nou partid, prorus, numit Zmiana, adică Schimbare.
Liderul de partid Mateusz Piskorski speră nu doar să treacă de pragul electoral de 5% la alegerile generale de anul acesta, dar chiar să obțină chiar 12 procente. Cu ce discurs?
Mateusz Piskorski neagă că există o agresiune rusă împotriva Ucrainei, susţine separatiştii proruşi, spune că referendumul de secesiune a Crimeii este corect şi critică politicile „de confruntare” şi „antiruse” ale Guvernului polonez. Zmiana intenţionează să se opună „interferenţei americane” pe continentul european şi aşa numitei „opţiuni atlantice” pentru economie şi securitate internaţională, notează Mediafax.
Autoritățile poloneze au încercat să își dea seama de unde finanțarea partidului, mai ales că ministrul de Externe polonez ceruse deja vigilență la acest capitol. Pentru moment însă, Consiliul Național de Securitate a explicat că nu a găsit legături directe cu entități rusești.
Sondaje de opinie recente arată că există un potenţial sprijin pentru partid. O atitudine mai pragmatică faţă de Rusia începe să apară chiar în cadrul Partidului Polonez Ţărănesc, partenerul de coaliţie al Platformei Civice, al cărui lider, Janusz Piechocinski, se opune sancţiunilor UE.
Folosirea minorităților
Pe lângă folosirea canalelor de propagandă clasice, mediatice, și înființarea de formațiuni, Rusia se folosește și de minoritățile pe care le are în diverse state din regiune pentru a crea instabilitate. După alegerea unui nou bașcan prorus în Găgăuzia, regiune autonomă din Republica Moldova, Moscova a declarat imediat, prin intermediul Ministerului de Externe, că rezultatul alegerilor din Găgăuzia arată că cetăţenii vor dezvoltarea relaţiilor cu Moscova.
Letonia simte și ea presiunea, mai ales că un sfert din populația țării e de etnie rusă. Securitatea țării e în pericol din pricina ONG-urilor finanțate de Rusia. Acestea ar provoca deliberat un război al informației în presă, pentru că încearcă să convingă că statul baltic își persecută minoritatea rusă – este acuzația formulată de ministrul de Interne leton Rihards Kozlovskis.
Rusia acuză în fapt de mai multă vreme guvernele din toate cele trei state baltice că nu respectă drepturile minorității ruse. Este o idee răspândită tot mai agresiv de Rusia prin intermediul organizațiilor nonguvernamentale că vorbitorii de rusă sunt discriminați și că fascismul reapare în Letonia, mai spune ministrul citat.
Situația este și mai complicată pentru Letonia decât pentru Lituania și Estonia. În ultimii cinci ani, în cadrul programului “reședință în schimbul investiției”, 10.000 de ruși au obținut reședință în schimbul unei sume investite de 70.000 de euro. O mare parte din aceștia au legătură cu mediul de afaceri, în special sectorul financiar. Alții sunt jurnaliști sau artiști.
Manevrarea partidelor de extremă-dreapta
Nu în ultimul rând, Rusia încearcă să manevreze în favoarea sa formațiunile de extremă dreapta din Europa. Duminică, la Sankt Petersburg a avut loc așa-numitul Forum Rus Conservator, organizat de partidul pro Kremlin Rodina. Au fost 400 de participanți din 15 țări europeni, inclusiv Zori Aurii din Grecia, neonaziștii din Germania, NPD, Partidul Național Britanic ori Noua Forță din Italia. Rezoluția finală cere desființarea NATO, sfârșitul Războiului Rece contra Rusiei și încetarea ajutorului pe care Vestul îl acordă forțelor pro-Kiev. De asemenea, e solicitată anularea tuturor sancțiunilor politice și economice contra Moscovei. Apoteotic, Rusia e lăudată pentru că ar fi “gardianul valorilor europene”.