Potrivit unui studiu recent, Alianţa Pentru Unirea Românilor (AUR) a devenit vizibilă în România prin antimaghiarism, însă partidul şi-a schimbat retorica şi a reuşit să intre în Parlament prin abordarea a trei subiecte: anti-elitism, conservatorismul şi protecţionismul economic. Ascensiunea AUR a fost analizată de Institutul Bálványos prin examinarea „universului AUR” conturat pe reţelele de socializare. Potrivit sociologului Tibor Toró, Director de cercetare al Institutului Bálványos, concluziile au fost trase în urma analizării a 11 000 de postări şi 500 000 de comentarii apărute pe 34 de platforme publice aparţinând partidului, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Analiza Institutului Bálványos
AUR a creat o surpriză generală prin faptul că, la alegerile
parlamentare din decembrie 2020, a reuşit să obţină aproximativ
9,1% din sufragii, la o prezenţă extrem de scăzută. După cum a
enunţat sociologul, reţelele de socializare au avut un rol cheie în
ascensiunea partidului, precum şi utilizarea ingenioasă a
platformelor de socializare de către George Simion, preşedintele
partidului.
Dan Tanasă, devenit parlamentar în culorile AUR, care a
intentat sute de procese împotriva simbolurilor şi inscripţiilor
maghiare din Ţinutul Secuiesc, a postat aproximativ un număr
similar de postări pe reţelele de socializare apropiate partidului
ca preşedintele acestuia, George Simion, însă 89% dintre
interacţiuni au fost generate de postările lui Simion.
Politologul Tamás Jakab Zalán a explicat că George Simion este
al patrulea politician din România cu cele mai multe like-uri în
social media, însă numărul adepţilor săi este jumătate din numărul
celor care-l urmăresc pe şeful statului, Klaus Iohannis. Simion
însă l-a depăşit pe Iohannis prin interacţiunile generate de
postările sale video, respectiv live-urile sale de pe reţelele de
socializare.
Sociologul Tamás Kiss, cercetător la Institutul pentru
Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, a declarat că
postările şi comentariile legate de acestea au fost analizate prin
căutarea cuvintelor cheie, precum şi prin metoda “data mining”
folosind inteligenţa artificială. În primul rând, au încercat să
stabilească semnificaţia subiectului maghiar şi cel al pandemiei de
coronavirus în comunicarea partidului.
Cercetătorul a declarat că Simion a exploatat cu succes, pe
reţelele de socializare, conflictul privind cimitirul militar din
Valea Uzului. Acest lucru i-a adus, lui şi partidului său, primul
mare salt de popularitate. Cu toate acestea, mai târziu, şi-a dat
seama că tema unificării României cu Moldova şi tema
antimaghiarismului au început să-i limiteze popularitatea
crescândă, aşa că, în centrul comunicării sale a intrat
anti-elitismul, conservatorismul, protecţionismul economic şi
atitudinea împotriva defrişării pădurilor. În centrul criticilor
sale a ajuns elita românească ce “conspiră cu capitalul
internaţional şi care trădează interesul naţional”.
Tamás Kiss a mai subliniat că AUR a reuşit să ocupe spaţiul
politic ocupat anterior de Partidul Social Democrat (PSD) condus de
Liviu Dragnea. După căderea lui Dragnea, PSD a schimbat direcţia
şi, similar celorlalte partide parlamentare din România, urmează o
politică pro UE.
Sociologul a remarcat, de asemenea, că pandemia de coronavirus
a contribuit indirect la succesul AUR. Mai important decât opiniile
exprimate pe această temă a fost faptul că nemulţumirile generale,
provocate în societate de criza de sănătate şi condiţiile de
carantinare, au devenit mai importante în comunicarea partidelor în
spaţiul online.