ANALIZĂ DEUTSCHE WELLE:
Grecia negociază de mai multe săptămâni cu creditorii săi în vederea primirii de noi ajutoare financiare. Până acum, cu oarecare succes. În acest context tensionat, premierul Tsipras va merge în Rusia, spre nemulţumirea multor politicieni europeni.
Preşedintele Parlamentului European Martin Schulz nu apreciază deloc apropiata vizită a premierului grec Alexis Tsipras la Moscova. Schulz a avertizat despre riscul unei divizări a Uniunii Europene din cauza crizei elene. Într-un interviu pentru cotidianul german „Hannoversche Allgemeine Zeitung” (HAZ), Schulz i-a cerut lui Tsipras să nu-şi alieneze partenerii europeni. Tsipras abia ce şi-a mai recâştigat din credibilitate, după întâlnirea la Berlin cu Angela Merkel şi după prezentarea unei liste cu reformele ce urmează a fi aplicate. Ar fi însă „inacceptabil”, a spus Schulz, ca acum Tsipras să speculeze „prin punerea la îndoială a politicii comune europene în ceea ce priveşte Rusia”. Tsipras va călători pe 8 aprilie la Moscova, pentru a negocia acorduri economice cu guvernul rus.
„Alinare la Moscova”?
Între timp, la Bruxelles nu puţini sunt deja iritaţi de apropierea Atenei de Moscova. Şi comisarul european pentru politică monetară Pierre Moscovici l-a avertizat pe Tsipras să evite o apropiere prea mare de Rusia. Gunther Krichbaum, şeful comisiei de afaceri europene din Bundestag, a criticat de asemenea strategia guvernanţilor greci. Pentru acelaşi cotidian din Hanovra, el a declarat că ar fi o greşeală ca politicienii greci să creadă că îşi vor găsi „alinare la Moscova”.
Mai relaxat a reacţionat vicecancelarul german Sigmar Gabriel. „Nu pot să-mi imaginez că cineva de la Atena ar vrea cu adevărat să întoarcă spatele Europei şi să sară în braţele Rusiei”, a declarat preşedintele SPD pentru „Rheinische Post”. De altă părere este şefa grupului parlamentar al Partidului Stângii în Parlamentul European, Gabi Zimmer. Ea a apărat vizita la Moscova a premierului grec. „Nu este vorba aici de a pune în opoziţie UE şi Rusia”, a declarat ea la Bruxelles pentru dpa. Zimmer crede că guvernul grec a dat dovadă de voinţă de ajungere la un acord în negocierile cu finanţatorii internaţionali. Ea se aşteaptă însă ca, la negocierile viitoare privind un nou pachet de ajutor pentru Grecia, guvernanţii de la Atena să încerce „să-şi impună şi mai activ conceptul pe baza căruia au câştigat alegerile şi au ajuns la putere”.
Faliment grec la 8 aprilie?
Grecia discută de mai multe săptămâni cu reprezentanţii Comisiei Europene, ai BCE şi FMI despre condiţiile obţinerii de noi ajutoare financiare. Cele trei instituţii trebuie să dea undă verde planului de reforme de la Atena înainte ca Grecia să primească alte 7,2 miliarde de euro, ca parte a programului de asistenţă prelungit deja în februarie. Ultimele negocieri, purtate de reprezentanţii zonei euro cu guvernanţii eleni, nu au generat niciun progres. Iar timpul presează: ministrul grec de Interne Nikos Voutzis a avertizat deja că statul elen este în pragul incapacităţii de plată. Dacă până pe 9 aprilie nu va primi bani de la creditorii săi, Grecia nu va putea achita FMI o tranşă scadentă de 450 de milioane de euro. Un astfel de pas ar însemna că statul grec este în faliment.
Propuneri insuficiente de reformă?
Guvernul lui Tsipras a prezentat la ultima rundă de convorbiri o listă de reforme, dar aceasta nu a fost pe placul Bruxellesului. Delegaţia elenă a înaintat un pachet cu 18 măsuri de reformă, care ar genera trei miliarde de euro pe an în vistieria elenă. Numeroşi diplomaţi au considerat că măsurile sunt insuficiente. În plus, prezentarea reformelor s-a făcut în limba greacă şi în format electronic, pe dispozitive mobile, ceea ce i-a deranjat suplimentar pe partenerii europeni. Comisia Europeană se aşteaptă ca lista de reforme să fie definitivată abia în zilele următoare.