Scriitoarea şi activista civică Ana Blandiana a deplâns, luni seară, faptul că, deşi în străinătate cultura română este cunoscută şi apreciată graţie numeroaselor traduceri, „stăm mizerabil” în interiorul ţării, din punct de vedere al subvenţionării culturii, iar ministrul de resort este de obicei „cineva pus la întâmplare”.
„Aş vrea să vă spun ceea ce am spus şi am scris de mai multe ori, faptul că una din marile nenorociri ale noastre la această oră este aceea că avem nişte conducători care nu îşi dau seama că singurul domeniu în care România este cu adevărat competitivă este cultura. Şi, într-un domeniu în care nu suntem pe unul din locurile din spate, ci de la copiii care iau premii la concursurile de fizică sau de matematică, până la scriitorii care sunt traduşi şi cunoscuţi”, a spus Blandiana luni seara la Muzeul Naţional de Artă al României.
Poeta, care a fost invitata evenimentului „Întâlnire la muzeu cu Ana Blandiana”, desfăşurată la Parterul Galeriei Naţionale de la MNAR, a afirmat că „ministrul Culturii este ultimul din lista miniştrilor”.
„Stăm mizerabil în interiorul ţării, din punct de vedere al subvenţionării culturii. După cum vedeţi, ministrul Culturii este ultimul din lista miniştrilor şi, de obicei, este pus cineva la întâmplare. A fost un timp în care a fost ministru al Culturii şeful UDMR, întâmplător era un intelectual şi chiar un scriitor, dar nu asta era problema. Nu poţi să pui ministru al culturii unei ţări pe cineva de altă limbă. Nu mi se părea firesc. Pur şi simplu ajunsese acolo că voiseră să scape de el, să nu-i dea un minister mai bănos, ca să zic aşa”, a susţinut Blandiana.
Ea a arătat că, „acum, cu ultimele tăieri, s-a tăiat tot ce se putea tăia”.
„Şi au existat mari proteste în ultimele luni şi chiar s-a blocat într-o oarecare mare măsură. Şi ştiţi foarte bine că ar fi dispărut o mare parte din teatre. Nu ar mai fi existat, din moment ce se tăiau subvenţiile pentru ele. Şi editurile, şi…”, a spus poeta.
Ana Blandiana consideră că este extraordinar că, în aceste condiţii actuale, în România apar totuşi mii de cărţi de versuri pe an, iar multe dintre acestea sunt bune, având autori tineri foarte talentaţi.
„Mi se pare extraordinar faptul că, într-o ţară în care poezia nu este subvenţionată în niciun fel, revistele literare nici ele, în care un tânăr care scrie versuri trebuie să-şi convingă părinţii să-i dea bani să plătească la o editură, totuşi apar mii de cărţi de versuri pe an, dintre care foarte multe sunt bune. Avem foarte mulţi scriitori tineri foarte talentaţi. Este clar, eu aparţin generaţiei ’60 şi ea continuă să domine. Domină pentru că scriitorii foarte cunoscuţi ai generaţiei ’60 sunt, în continuare, foarte cunoscuţi, dar este clar că generaţiile apărute după anul 2000 cuprind nume absolut extraordinare. Şi ceea ce e şi mai grozav este că s-a produs un amestec total al Basarabiei şi al României din acest punct de vedere. Există scriitori extraordinari în Basarabia, editaţi în Româniea. Nici nu se mai ştie care de unde sunt”, a arătat poeta.