Harriet Garland, de la organizaţia neguvernamentală pentru drepturile omului Amnesty International, spune, la RFI, că atacurile nu au început cu referendumul, dar atrage atenţia că acum s-au înmulţit. Sunt vizaţi imigranţi, indiferent de culoarea pielii sau locul de orgine. Plecaţi acasă! – li se cere, inlclusiv pe platformele de socializare. Amnesty a lansat o campanie specială, care vizează atât populaţia, cât şi autorităţile locale sau poliţia şi speră într-un răspuns prompt. Dreptul pe care unii cred că îl au să-şi exprime deschis frustrările e rezultatul eşecului politic, spune Harriet Garland:
Unii oameni din Marea Britanie cred acum că au dreptul să-şi expime public rasismul, într-un mod cum nu am mai văzut de zeci de ani. Pare că s-a deschis sezonul de atacat oameni cu accente diferite, naţionalitate diferită sau culoare a pileii diferită. Sunt mulţi care acum se simt vulnerabili în societatea britanică şi de aceea Amnesty a lansat o campanie de urgenţă, pentru a combate rasismul.
Vorbim de violenţă verbală sau sunt şi agresiuni fizice?
Am primit multe sesizări şi acum vom face o cercetare pentru a vedea clar ce se întâmplă în ţară. Am primit plângeri de la oameni care spun că s-au aruncat obiecte spre ei, de la persoane cărora li s-a transmis să plece, să se întoarcă în ţările lor de origine. Pe Twiteer a apărut un haştag prin care se face apel la demascarea acestor atacuri. Şi vedem că peste tot în ţară sunt abuzuri.
Cine a alimentat ura?
Campania electorală de dinaintea referendumului a fost marcată de retorica xenofobă. S-a adăugat eşecul clasei politice, care nu a reuşit să o condamne. Dreptul pe care unii cred că îl au să-şi exprime deschis frustrările e rezultatul eşecului politic.
Guvernul nu va tolera…..intoleranţa, transmite premierul Cameron. E suficient?
E un început. Pe undeva e şi prea târziu. Ar fi trebuit să auzim mesaje mai clare de condamnare, în timpul campaniei. Şi trebuia să vedem şi o altă reacţie a populaţiei, faţă de afişele electorale pe care le-am văzut cu toţii. UKIP de exemplu a avut un afiş cu refugiaţi care treceau graniţa ungară, însoţit de un joc de cuvinte subtil, Brekaing Point, S-A DEPĂŞIT LIMITA! Dar politicienii nu au răspuns ferm şi asta a creat sol fertil pentru atitudinile xenofobe.
Sunt şi atacuri îndreptate în specific către români?
Sunt sigură că sunt cazuri de români agresaţi aici. E de neacceptat. Trebuie să închidem acest duh rău în sticlă. Amnesty face apel la autorităţile locale din Marea Britanie să aloce resursele necesare, pentru a putea adecvat tuturor sesizărilor, din orice comunitate.
Poliţia ar trebui să se implice mai mult?
Poliţia trebuie să aibă resursele necesare. Şi DA, poliţia trebuie să răspundă ferm. Sunt două lucruri esenţiale: oamenii trebuie să raporteaze cazurile, să meargă la poliţie. Am văzut pe reţelele de socializare oameni care se plâng, dar nu fac şi următorul pas. Iar apoi, poliţia trebuie să acţioneze cum trebuie.
La acest moment, ce pot face imigranţii Ce îi sfătuiţi să facă?
Pe site-ul nostru, le-am cerut tutror autorităţilor locale să iasă public şi să acţioneze. Noi credem că dacă toţi iau atitudine şi acţionează, dacă alocă resurse poliţiei şi activează şi alte mecanisme, atunci începutul va fi un succes. Vrem să vedem oameni uniţi în faţa urii. Nu suntem gata să capitulăm şi ura şi rasismul să devină noul normal în Marea Britanie.
Dar ar putea ca acesta să devină noul normal?
De asta sunt oamenii îngrijoraţi. La Amnesty nu acceptăm acest lucru. Acum, cred că trebuie să tragem aer în piept şi să realizăm că suntem pe marginea prăpastiei. Oamenii trebuie să se unească şi să spună că nu acesta e drumul pe care vrem să o ia Marea Britanie. Trebuie să arătăm că e de neacceptat şi că societatea trebuie să oprească de urgenţă acest fenomen.
Vedeţi posibile confruntări de stradă, dacă la ură se răspunde cu ură?
Bineînţeles. De aceea, înainte ca tensiunea să escaladeze, trebuie să avem grijă ca oamenii să nu se simtă abandonaţi. De aceea e important să avem şi o campanie naţională, pentru ca persoanele vizate să simtă solidaritate şi să ştie că discursul xenofob şi rasist e al unei minorităţi pe care nu o vom tolera.
Sunteţi mulţumiţi de răspunsul de până acum la campania pe care aţi lansat-o?
Încă din primele 24 de ore de la lansare, peste 11 mii de persoane le-au scris autorităţilor locale. Sunt mulţi oameni care au făcut un efort substanţial. Şi avem deja şi consilii locale care au anunţate că vor include subiectul pe ordinea de zi a următoarei şedinţe. Suntem încrezători că dacă acţionăm rapid, unit, dacă stabilim cu exactitate ce se întâmplă şi unde, care sunt cauzele şi dacă vom avea leadershipul necesar, putem schimba situaţia, iar aceasta va rămâne doar o catastrofă pe termen scurt.
