- Reclama -
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS)
Mare dezamăgire trebuie să fie pentru o parte a românilor discursul ținut ieri de adjunctul secretarului american de stat pentru probleme europene și eurasiatice, Wess Mitchell, aflat în vizită la București. Adoratorii lui Kovesi mizau pentru un mesaj nervos împotriva PSD și în favoarea anticorupției, dar au primit, în schimb, unul pragmatic, în primul rînd despre bani. Ceea ce nu înseamnă, însă, că discursul lung al lui Mitchell a fost altfel decît excepțional, meritînd toată atenția.
Spusele lui Mitchell par să anunțe intrarea pe o linie extrem de interesantă și de benefică în plan material pentru România, pentru că tema cel mai puternic susținută în discurs a fost a exploatărilor de gaze din Marea Neagră. Și aici vorbim de zeci de miliarde de dolari, dacă nu sute.
”Împreună trebuie să susţinem proiecte regionale care sporesc securitatea energetică a Europei şi să ne opunem celor care încearcă să o submineze. Promovăm diversificarea tipurilor de combustibili, a rutelor şi surselor acestora, precum şi conductele de interconectare dintre ele. În acest scop, sprijinim gazoducte intra-europene precum Interconectarea Grecia-Bulgaria şi gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Alături de UE şi multe dintre statele sale membre ne opunem Nord Stream 2. Şi ne opunem gazoductului TurkStream cu mai multe conducte, care ar oferi Rusiei modalitatea de a-şi păstra practic monopolul asupra importurilor de gaze în sud-estul Europei.
Date fiind atât sa poziţia geografică, cât şi abundenţa resurselor sale, România este o componentă crucială a securităţii energetice a Europei. Astăzi, companiile americane au un rol în explorarea şi exploatarea de noi zăcăminte descoperite la ţărm şi în Marea Neagră, care au potenţialul de a transforma România în exportator de gaze naturale. Aceste noi surse de importanţă vitală vor consolida economia României şi vor promova securitatea energetică a întregii regiuni. Aşteptăm cu interes adoptarea Legii Offshore şi lăudăm dezvoltarea rapidă de către România a infrastructurii şi resurselor necesare pentru gazoductul BRUA pe teritoriul său” a spus Mitchell.
Mai clar de atît nu se putea: legea off-shore, care reglementează exploatarea marină, e așteptată cu nerăbdare, iar PSD-ALDE promit un vot final săptămîna viitoare, în Camera deputaților.
Prospecțiunile din ultimii ani în Marea Neagră au scos la iveală cantități uriașe de gaze, care urmează să fie extrase de americani în parteneriat cu ai noștri și livrate către anumite state europene, transformînd România în concurent direct al Rusiei, în domeniu.
Slăbirea dependenței energetice mai ales a statelor foste comuniste din UE va însemna și o reașezare geopolitică.
Dovada e că Mitchell a vorbit pe larg și despre importantul Summit al celor Trei Mări care va fi organizat în toamnă în țara noastră. Inițiativa celor Trei Mări (ITM), lansată de președinții Poloniei și Croației, Andrzej Duda și Kolinda Grabar-Kitarović în 2015, include în prezent 12 state membre ale UE, cuprinse între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră (BABS). Este vorba despre Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia, cele trei țări baltice (Lituania, Letonia, Estonia), apoi Austria, Slovenia, Croația, România și Bulgaria.
Practic, putem vorbi de un solid nucleu central și est-european pe punctul de a se cristaliza, în opoziție cu nucleul tradițional Germania-Franța-Olanda-Italia șamd. Și asta, sub pălărie americană, Donald Trump fiind, se știe, un susținător fervent al al acestui demers.
”Felicităm România pentru găzduirea Summitului celor Trei Mari în această toamnă și îi încurajăm pe membri să identifice și să finanțeze proiectele concrete care vor transforma această inițiativă într-o platformă pentru schimbare. Inițiativa celor Trei Țări nu este proiectată să concureze cu UE. Rolul său, care ar trebui să fie, cred eu, și scopul nostru, al tuturor, este să identifice modalități de stimulare sistematică a unei implicari occidentale mai mari în Europa Centrală și de Est, din punct de vedere financiar, comercial și al infrastructurii. Invităm o mai mare participare a UE în acest proiect și în alte proiecte regionale și îi încurajăm pe aliați să facă eforturi mai mari pentru a găsi soluții la lipsa de legături care alimentează insecuritatea în această regiune”.
Numai că, încă din februarie, președintele Klaus Iohannis recunoștea public că are nevoie de colaborarea strînsă a guvernului pentru reușita acestui summit, atît de important din perspectiva americană.
De aici o întrebare: va risca Iohannis dărîmarea actualului guvern și înlocuirea cu un nou ”guvern al lui”, ceea ce ar putea afecta zdravăn organizarea summitului, ori se va resemna să conviețuiască pe mai departe cu un guvern pesedist?
Sunt anumite semne că varianta a doua e cea mai fezabilă.
Wess Mitchell a refuzat ieri, bunăoară, să dea așteptatele mesaje anti-PSD, pro-Kovesi șamd; abordarea sa în cazul anticorupției a fost mai degrabă una generală, fără nimic punctual. Asta, dacă nu luăm în calcul că a dat anumite mesaje subtile bătînd șaua Chinei și a Rusiei ca să se înțeleagă și la București:
”Împreună, Rusia și China reprezintă un model coerent: stabilitate întemeiată pe autoritarism și forță brută, strâns legate de anumite aspecte ale competiţiei pe piață si asociate cu o politizare a economiei de către stat. Ceea ce împărtășesc ele este o negare fundamentală a individului și a demnității inerente a omului; o acumulare a autorității centrale mai presus de libertățile individuale; o nerăbdare de a reprima și pedepsi orice constituie o provocare la adresa statului; o îmbrățisare a cleptocrației, venalităţii și corupției pentru a-i îmbogăți pe cei care conduc statul.
Toate aceste lucruri sunt în antiteză cu tradițiile politice ale Occidentului, întemeiate mai presus de orice pe ideea că fiecare viață merită protejată și că individul trebuie protejat de abuzurile puterii statului”.
Să recunoaștem că teza protejării individului de abuzurile statului, negarea demnității omului și plasarea autorității statului deasupra libertății individuale nu sunt prea populare printre tefeliști.
Ei se așteptau ca SUA, prin Mitchell, să vorbească despre principii înălțătoare, dar a vorbit mai mult despre bani și acțiuni pragmatice.
Asta nu înseamnă că Mitchell a dat undă verde pentru furat, desigur, mesajele sale au rămas ferme în privința combaterii corupției, pe mai departe; totuși, PSD a votat aseară modificări importante la legile justiției chiar în prezența emisarului american. Interesant dacă el va sufla vreo vorbă despre ele pe parcursul vizitei. Ca să nu mai vorbim de întîlnirea tete-a-tete cu Liviu Dragnea, de azi.
Mai atrage atenția o afirmație foarte interesantă a lui Mitchel:
”Concurența pentru influență strategică nu are legătură doar, sau în principal, cu bugetele de apărare și gazoducte. Ea presupune şi a concura mai eficient pentru inimi și minți și câștigarea războiului ideilor”.
Semn că SUA începe să înțeleagă că strategiile adoptate în ultimii ani au dus la creșterea anti-americanismului în estul Europei și în România în special. Și că ar fi nevoie de o ”reîmprietenire”, dacă se poate spune astfel.
În rest, să spunem că Wess Mitchell a prezentat țara noastră în culori extrem de vii, ca pe un model de reușită economică, de asimilare a democrației, de sancționare a corupției, de înțelegere a nevoii de înarmare, ca un viitor hub energetic european etc. Exact pe dos în raport cu mesajele fataliste din ultimul an ale străzii, care înfățișează o Românie distrusă de ”penali”, pierdută pentru democrație, abandonată tot mai mult de cetățeni, sărăcită și bună de aruncat la lada de gunoi.
Nici nu ar fi de mirare să aflăm că, ieri, după mesajele lui Mitchell, multe gazete, televiziuni și ONG-uri vor fi coborît drapele în bernă.
- Advertisement -
