Ambasadorul american la Uniunea Europeană a recunoscut că a condiţionat un ajutor militar destinat Ucrainei de deschiderea unei anchete asupra unuia dintre rivalii democraţi ai lui Donald Trump, Joe Biden, cu prilejul audierii la care a participat în cadrul anchetei pentru destituirea preşedintelui american, relatează marţi AFP și Agerpres.
Audiat prima dată pe 17 octombrie, ambasadorul la UE Gordon Sondland, multă vreme un aliat apropiat al lui Donald Trump, a revenit luni în Congres pentru a-şi completa mărturia cu câteva adăugiri importante, care dau consistenţă dosarului anchetei care îl vizează pe Donald Trump în Congres.
Sondland a declarat că i-a explicat unui consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că această anvelopă de ajutor militar nu va fi „în niciun caz” deblocată, atâta timp cât Ucraina nu va anunţa public că va declanşa o anchetă asupra afacerilor lui Joe şi Hunter Biden pe teritoriul său.
„Îmi aduc aminte acum că am discutat individual cu (Andrei) Iermak pentru a-i spune să reluarea ajutorului american nu se va întâmpla în niciun caz până când Ucraina nu va furniza o declaraţie publică împotriva corupţiei despre care vorbim de numeroase săptămâni”, a precizat el.
„Am presupus că suspendarea ajutorului a fost legată de o declaraţie sugerată (de apropiaţi ai lui Trump) împotriva corupţiei” şi care ar menţiona compania care îl avea pe statul de plată pe Hunter Biden, fiul lui Joe Biden, a declarat el.
„Am înţeles la puţin timp după aceea că această declaraţie ar fi trebuit să vină din partea preşedintelui Zelenski însuşi”, a adăugat diplomatul.
Când a fost întrebat de congresmenii din comisiile de anchetă dacă cererea făcută Ucrainei de a-l ancheta pe Biden, şi deci de a implica Kievul în campania prezidenţială americană din 2020 ar putea fi „ilegală”, Gordon Sondland a răspuns: „Nu sunt avocat dar presupun că da”.
Un om de afaceri care a făcut avere în domeniul hotelier, Gordon Sondland a contribuit la finanţarea campaniei şi a ceremoniei de învestitură a lui Donald Trump, de care a devenit apropiat.
Convinşi că deţin dovezi ale unui „abuz de putere” al preşedintelui prin presiunile exercitate asupra Kievului, democraţii au declanşat pe 24 septembrie această anchetă în Camera Reprezentanţilor, unde deţin majoritatea.
Republicanii deţin însă majoritatea în Senat, care va trebui să dea verdictul asupra suspendării lui Donald Trump după ce Camera Reprezentanţilor va vota pentru punerea lui sub acuzare.
