Afacerea Lucan are un rezultat previzibil: numărul de pacienți români care vor alege clinicile străine pentru transplant va crește. În 2014, CNAS a alocat peste 130 de milioane de euro pentru tratamentul românilor în străinătate. Astăzi, nivelul deconturilor a depășit suma de 500 de milioane de euro, potrivit site-ului dezacorduri.ro.Pe lângă aceste sume decontate de stat, pacienții mai cheltuiesc în străinătate aproape încă o dată pe atât, scrie jurnalistul Tudor Artenie în România Liberă.
Pare inexplicabil cum, într-un sistem care nu numai că se controlează singur, dar este și în atenția instituțiilor însărcinate cu protecția siguranței naționale (sănătatea este o problemă de siguranță națională!), Mihai Lucan a făcut ce a vrut. Dacă acuzațiile sunt adevărate (vom afla după ce sentința va rămâne definitivă), toate instituțiile statului trebuie puse sub anchetă. Procurori, polițiști, functionari ai administrației locale, ai Agenției Naționale pentru Transplant și din Ministerul Sănătății, dar și cadre ale SRI vor trebui să explice de ce au închis ochii? Nu au știut? A fost „protecția” prea mare? Au fost complici? Sau au avut ordin să îl lase în pace pe Lucan? Până la finalizarea anchetei asistăm însă la un spectacol total în care medicul Mihai Lucan este pus la zid și toată lumea e invitată să dea cu pietre în țintă. Așa cum au fost puși la zid și medicii Benedek Imre, chirurgul cardiolog de la Târgu-Mureș sau, mai demult, Irinel Popescu. Oare cât va deconta CNAS anul viitor pentru tratamentul românilor în străinătate? Și cât vor încasa intermediarii din acest turism medical de un cinism fantastic? Care intermediari? Dați o căutare pe Google. Sunt la lumină și la îndemână. Deci, follow the money. Dar nu banii din plic, mai susține Artenie.
