În condițiile în care municipiul Iași se află, în prezent, într-o procedură de Infrigement la Comisia Europeană, din cauza poluării aerului, iar ariile protejate Bârnova – Repedea, Uricani și Floreanu-Frumușica-Ciurea reprezintă principala sursă de aer curat pentru oraș, decizia ministrului Costel Alexe de a susține decimarea a peste 12.000 de hectare de pădure din proximitatea orașului poate fi catalogată una criminală. Aceste situri incluse în circuitul european de protecție NATURA 2000 reprezintă principalul plămân verde pentru peste 500.000 de locuitori din municipiul Iași și peste 25 de comune situate în proximitatea acestor păduri, scrie 7 Iași.
În ciuda semnalelor de alarmă cu privire la pericolul pe care îl reprezintă exploatările forestiere în aceste păduri seculare, ministrul mediului Costel Alexe a aprobat și girează tăierea în continuare a peste 750.000 de metri cubi de lemn din acest sit de importanță comunitară. Potrivit documentelor oficiale, studiate de asociațiile pentru protecția mediului, acest masacru ecologic se desfășoară fără permis de mediu și fără studiu de evaluare adecvat, cu încălcarea directivelor europene, o practică care a adus țara noastră în procedură de infringement la Comisia Europeană. În ultimii 10 ani peste 180 de hectare cu păduri seculare au fost rase de pe fața pământului din ariile protejate de la Bârnova – Repedea. Însă, sub conducerea lui Costel Alexe, în doar câteva luni, de la sfârșitul anului 2019 și până la începutul anului 2020, conform datelor oficiale publicate de Asociația Agent Green, au fost defrișate complet peste 40 de hectare de pădure seculară din acest sit protejat.
Asociația Agent Green a dat publicității un raport devastator în privința tăierilor din Pădurea Bârnova. Asociația demonstrează cu documente și fotografii încălcarea legislației de către Direcția Silvică și arată cum este distrusă una dintre cele mai importante arii protejate din România. Raportul demontează minciunile ministrului Costel Alexe și ale instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului. Pădurea Bârnova este cel mai important habitat pentru Buhă (Bubo bubo, cea mai mare bufniță din Europa), fiind o arie protejată unde există cel puțin alte 115 specii de păsări, unele rare, vulnerabile sau pe cale de dispariție. În ciuda importanței sale, situl nu are niciun plan de management și nici un set de măsuri minime de conservare. Pădurea Bârnova – Repedea trebuia să fie desemnat, conform Directivei Habitatelor, drept Arie Specială de Conservare, însă oficialii Ministerului Mediului nu au făcut acest lucru.
Asociația Agent Green a dat exemplu și un studiu de caz în privința planului de masacrare a Pădurii Bârnova. ”Am analizat în mod special zona nord-centrală, care cuprinde aproximativ 688 ha de păduri seculare. Vârsta medie dată de planul de management este între 105 și 160 de ani. Am constatat că 431 ha au fost deja exploatate și aproape toți arborii seculari au fost îndepărtați. Arborii seculari care încă mai sunt pe picior, vor fi și ei recoltați, în tăieri progresive de racordare. Alte 257 ha sunt planificate să fie exploatate, din nou, prin exploatări progresive în următorii ani. Conform amenajamentului, niciun hectar nu va rămâne intact în zona analizată (688 ha). Acesta este un exemplu șocant de distrugere sistematică a pădurilor seculare și, din păcate, este un exemplu care se repetă peste tot în aceste arii protejate, cu excepția celor aproximativ 100 ha incluse în rezervații naturale.” se arată în raportul dat publicității.
Mulți se întreabă ce se ascunde în spatele îndârjirii cu care ministrul Costel Alexe vrea să ducă la îndeplinire planul de exploatare a celor 750.000 mc de lemn din Pădurea Bârnova. În branșă se vorbește despre miza financiară a afacerii. Potul cel mare îl reprezintă recoltarea stejarilor seculari, cu vârsta de peste 100 de ani, Pădurea Bârnova fiind printre singurile din țară în care se mai găsește acest tip de lemn. Stejarul se vinde cu prețuri cuprinse între 350 și 500 euro pe metru cub. Însă, din acest bani, doar o sumă infimă intră în conturile statului român, proprietarul acestor păduri. Prin prelucrare, stejarul își dublează sau triplează valoarea, astfel că miza menținerii planului de exploatare depășește fabuloasa sumă de 200 de milioane de euro. Mare parte din acești bani se duc în buzunarele firmelor de profil și nu ale statului român. La nivel de speculație s-au adus în discuție numele a două fabrici de prelucrare a lemnului din Brașov, pe care ministrul Costel Alexe le-a vizitat în două rânduri.
