Alegerile din Statele Unite arată o nemulțumire profundă în societatea americană și o dorință de schimbare, nu doar o atitudine negativă față de un candidat, a declarat miercuri pentru AGERPRES fostul premier Adrian Năstase.
El a subliniat că relațiile cu SUA rămân deosebit de importante, dar autoritățile de la București nu trebuie să mai permită ca politica americană din țara noastră să fie condusă „de personaje gen Mark Gitenstein, care au încercat să se poziționeze ca un fel de guvernatori pentru România”.
„Alegerile din SUA au dat un câștig pe toată linia republicanilor. Nu e vorba doar de reprezentantul republican, de Donald Trump, e vorba și de alegerile pentru Congres. Acest ansamblu de voturi ne arată o nemulțumire profundă în societatea americană și o dorință de schimbare, deci nu doar o atitudine negativă față de un candidat sau altul. Este vorba de o dorință foarte puternică pentru o schimbare de politică internă și, implicit, și de abordare a problemelor internaționale. Nu cred că mesajele radicale pe care le-a dat Donald Trump în campania electorală vor fi la fel de tăioase în perioada următoare. Probabil că el va fi într-o anumită măsură preluat sub un control firesc al establishment-ului împotriva căruia a luptat, dar care are ramificații mari la Washington, mai ales pe zone de politică externă, multe dintre liniile tradiționale de acțiune externă americane vor fi păstrare”, a afirmat fostul premier.
El a subliniat importanța relațiilor România — SUA, în contextul unei reașezări generale a relațiilor bilaterale americano-europene.
„Este evident că relația bilaterală româno-americană va fi importantă pentru noi și sperăm că va fi importantă și pentru SUA, deși este clar că va exista o perioadă de redefiniri de priorități în ceea ce privește legăturile SUA cu Europa, cu Rusia, cu China, cu Orientul Mijlociu. Este evident că se va schimba echipa care practic a coordonat legăturile cu România. Vor dispărea Joe Biden, Victoria Nuland și multe dintre temele redundante pe care le-am avut în toți acești ani — democrația, drepturile omului, statul de drept — o mantră pe care au folosit-o foarte des democrații în diverse țări pentru a fezanda clasa politică din țările respective, mă refer inclusiv la Ucraina, toate acestea vor fi înlocuite de o abordare mult mai pragmatică. Depinde, sigur, și de capacitatea noastră de a nu lăsa ca politica americană în România să fie condusă de către persoane de tipul lui Mark Gitenstein care, în mod evident, au încercat să se poziționeze ca un fel de guvernatori pentru România. Lucrurile acestea trebuie să se schimbe și sunt convins că, în măsura în care vom ști să discutăm cu demnitate, vom putea să stabilim cu noile autorități americane o legătură funcțională, loială și de interes comun”, a arătat Adrian Năstase.
Fostul șef al Executivului a punctat și momentul intrării României în NATO, în perioada în care el era premier, după eșecul din 1997, de la Madrid.
„Chiar dacă, cu o anumită întârziere, care ne-a costat din punctul de vedere al percepției de garantare a investițiilor străine — eșecul din 1997 de la Madrid, când România nu a fost acceptată în NATO — intrarea noastră în NATO s-a produs în 2003, 2004, ceea ce ne-a permis, în mod evident, să avem o umbrelă de securitate și să nu mai fim considerați o zonă tampon între Est și Vest. Poate că intrarea în NATO a fost la momentul respectiv chiar mai importantă decât negocierile cu Uniunea Europeană, pentru că, în mod clar, acela a fost momentul în care România a trecut din Est în Vest, din zona de influență cel puțin geografică estică în zona considerată occidentală din punctul de vedere al alianțelor și instituțiilor de integrare”, a precizat Năstase.
