Preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu, Adrian Năstase, a afirmat, miercuri, că, în prezent, ceea ce se întâmplă oferă „o imagine confuză” şi a propus metaforic modificarea Constituţiei în sensul introducerii „dreptului cetăţenesc la haos”.
Fundaţia Europeană Titulescu – Centrul de cercetare, a lansat, miercuri, sub egida Editurii Rao, cartea lui Adrian Năstase „Un spectator angajat”.
În prezentarea cărţii sale, care cuprinde postări pe blog din anul 2019, Adrian Năstase a susţinut că astăzi există o involuţie.
„Probabil că vedeam lucrurile altfel. (…) Uneori am impresia că s-a produs o involuţie pe care destul de puternic o vedem marcată prin ceea ce se întâmplă. Şi mi-aş permite chiar să propun o modificare a Constituţiei la capitolul „drepturi cetăţeneşti” şi anume un nou drept fundamental – „dreptul la haos”. Cred că pentru momentul de acum ar fi o formulă potrivită, pentru că ceea ce se întâmplă în jurul nostru ne oferă o imagine confuză, dar ea ar trebui cumva reglementată printr-o manieră care să permită fiecăruia să poată să participe la crearea haosului. Mi se pare absolut extraordinară această împărţire a societăţii între români şi ei. Ei sunt, nu ştim ce sunt, de pe o altă planetă, dar întotdeauna, dacă observaţi, în dezbateri sunt românii, pe de o parte, şi ei de cealaltă parte. Nu ştim de ce naţionalitate sunt ei şi nu ştim întotdeauna cum trec o parte dintre ei în români şi o parte din români în noii ei”, a afirmat Adrian Năstase, care a moderat evenimentul.
El a adăugat că vede ca pe un „semn rău” mutarea dialogului în stradă: „Observăm sau putem să ne aducem aminte despre lucruri care ţineau de o viaţă politică în care mai exista totuşi dialog, în care existau totuşi elemente care într-un fel marcau o viaţă politică şi prin cultură, nu numai prin bătălii de stradă. Şi spuneam atunci că m-am bucurat că după 1991, când s-a adoptat Constituţia, practic dialogul din stradă sau bătălia din stradă s-a mutat în Parlament. Şi aş spune că acum observ din nou o tendinţă de a duce dialogul înapoi în stradă, ceea ce pentru mine este extrem de preocupant, este un semn rău, un semn în care observ incapacitatea noastră, dar şi a liderilor de a uni forţa socială şi forţa politică din România într-o anumită direcţie care să fie în favoarea intereselor româneşti”.
Referindu-se la titlul noi sale cărţi, care reprezintă volumul al unsprezecelea dintr-o serie mai lungă de postări (Blog’n Roll), fostul premier a explicat că a încercat să rămână consecvent cu o anumită educaţie, cu un anumit mod al său de a vedea cumva consemnate pe hârtie unele dintre lucrurile pe care le punea pe blog sau pe alte reţele sociale. El a remarcat, în acest context, că activitatea din perioada 2000 – 2004 „aproape că a dispărut din memoria serverului de la Guvern”.
„Eu nu cred foarte tare în variantele acestea care, până la urmă, pot fi pierdute în memoria sau în dispariţia serverelor. Dacă vă uitaţi la Guvern, o să vedeţi, spre exemplu, că în memoria serverului de la Guvern perioada 2000 – 2004 aproape că a dispărut, ceea ce probabil că are un anumit sens. (…) Cartea aceasta sigur că poate fi citită de unii dintre noi, dar mai ales de mine, atunci când o recitesc, cu foarte multă nostalgie, pentru că, dincolo de felul în care într-un fel revăd imagini ale unei perioade de luptă politică, de dezbatere politică, de evenimente culturale, mi-aduc aminte de unele călătorii care pentru mine au fost extraordinar de interesante”, a arătat Năstase.
Prezent la eveniment, jurnalistul Marius Tucă şi-a amintit de prima sa întâlnire cu Adrian Năstase, de la începutul anilor ’90, când acesta era preşedintele Camerei Deputaţilor. „Era o Românie frumoasă, aşa, efervescentă, dar frumoasă, şi a avut o întâlnire cu ziariştii, cu şefii de ziare şi nu numai, de agenţii, era un pic de haos în partea asta unde stăteau jurnaliştii şi trebuie să recunosc că a fost primul politician care a impus respect. Impunea foarte mare respect şi linişte, nu prea vorbea nimeni, plus discursul, de atunci nu s-a schimbat nimic, de o eleganţă desăvârşită. (…) Apropo de haosul de care vorbeam mai devreme – era nevoie de eleganţa şi de echilibrul unui mare politician, aşa cum a fost Adrian Năstase. (…) Uitându-mă la haosul ăsta, care începe de la Afumaţi şi se termină la Vama Siret, o bună ilustraţie a ceea ce înseamnă România astăzi, aş putea spune cu atât mai mult că simţim lipsa unui politician cum e Adrian Năstase”, a afirmat Marius Tucă.
Analistul politic H.D. Hartmann a remarcat că evenimentul a adunat un număr mare de participanţi, „în epoca în care băsismul şi iohannismul ne-au educat de ne-au căpiat”. El a recomandat cartea lui Adrian Năstase ca pe un fel de jurnal al autorului, un prim-ministru care „a impus o dezvoltare a României, un negociator excepţional”.
„O carte care m-a încântat. (…) Sunt şi lucruri pe care nu le ştiam şi care au fost încântătoare. Un lucru încântător, în 2019, anul distrugerii absolute şi începutului haosului în România, este faptul că aici, în carte, la pagina 207, primul ministru Năstase ne vorbeşte despre stampe japoneze din perioada Edo. Un om care a trecut prin câte a trecut, în ultimii 20 de ani, să aibă încă resursa intelectuală şi resursa să spunem sufletească de a organiza o expoziţie cu propria sa colecţie de stampe japoneze mie mi se pare un lucru fenomenal. (…) Exact cum spune dânsul, în serverele Guvernului României nu mai găseşti epoca Adrian Năstase, ci găseşti alte „iepoci”, mult mai nenorocite şi avansate în distrugerea României”, a adăugat H.D. Hartmann.
Jurnalistul şi analistul Mirel Palada a afirmat că volumul lansat miercuri este despre ultimul an de normalitate – 2019. „Este o mărturie de normalitate a probabil ultimului an de normalitate – 2019. (…) Părerea mea este că peste 10, 20 de ani de zile, când se vor mai aşeza lucrurile, o să ne uităm în spate şi, la fel cum ne uităm acum la al Doilea Război Mondial şi zicem „1933, de acolo s-a rupt iremediabil”, 2019 va fi de asemenea ultimul an de normalitate”, a adăugat Palada.
