Teoretic, guvernul (cabinetul) american există. Dar, practic, pare ca el nu mai are nicio relevanta publică. Cel putin din punctul de vedere al comunicarii. Presedintele Trump este cel care, din usa avionului sau din Cabinetul oval anunta cresteri de taxe vamale sau sanctiuni, stabileste termene sau dă ultimatumuri pentru țări sau pentru lideri straini. Unii dintre acesti lideri erau „minunati” cu o săptămâna inainte…, scrie fostul premier Adrian Năstase pe blogul său.
Presedintele Trump fiind o persoana pragmatică nu mai tine seama de reguli sau de precedente. Deciziile, uneori sub impulsuri de moment, nu par să aibă nevoie de aprobarea guvernului iar membrii cabinetului par un fel de purtători de cuvânt ai săi si ne explică ce crede, ce gândeste, ce simte The big Boss.Presedintele este cel care incheie sase razboaie in sase luni (pe al saptelea trebuia sa-l rezolve in doua zile dar mai durează), desfiintează sau creează institutii, decide in ce lună a anului Putin este bun si cand este rău. Când este bine dispus, modifica denumiri pe harta lumii iar când e prost dispus modifică si frontiere. Guvernul lipseste din peisaj. Modelul pare, mai curand, unul monarhic. Această super-personalizare a conducerii americane dă impresia unei abordări bazate pe subiectivism si induce o imagine de impredictibilitate, mai scrie Năstase.
