de Silvia Uscov, avocat
SIIJ exista din 2014 în cadrul DNA, fiind înființat printr-un ordin nepublic sub denumirea Serviciul de Combatere a Corupției în Justiție (SCCJ). Deci argumentul că ar trebui desființat SIIJ pentru că nu sunt atât de multe cazuri de corupție printre magistrați n-a avut niciodată fundament din moment ce exista o astfel de secție specială constituită la nivel de DNA, numită SCCJ.Pe structura din prezent, SIIJ a fost constituită sub PICCJ (și DNA e tot sub PICCJ), doar că are competențe de anchetare mai largi, adică pentru toate infracțiunile magistraților, iar numirea procurorului-șef se face de către Plenul CSM (deci depolitizat), prin concurs, la fel ca și procurorii care compun SIIJ.
Pentru început SIIJ urma să aibă 15 procurori și, în funcție de activitate, să poată fi mărit numărul lor prin ordin al PG al PICCJ și cu avizul conform al CSM.O primă problemă pe care o întrezăream eu se referea la competență, deoarece nu prezintă importanță toate infracțiunile, ci cele de corupție sau care au legătură cu corupția în justiție, astfel încât competența ar fi trebuit să fie mai restrânsă pentru a asigura eficiență maximă și a nu sufoca SIIJ, determinând o impunitate de facto pentru magistrați din cauza lipsei resurselor. Problema cu SCCJ, care a determinat și apariția variantei SIIJ, era că numirile și revocările se făceau de către procurorul-șef al DNA, fără a exista vreun criteriu clar, astfel încât, în funcție de cine era MJ la acea vreme, se puteau folosi procurorii în lupta politică. Pe vremea aceea, conform modificărilor operate de MJ Monica Macovei, propunerea șefilor de mari parchete a fost trecută de la CSM (cum era în epoca MJ Rodica Stănoiu) la MJ, iar la CSM rămânea doar un aviz consultativ, totodată Președintele având ultimul cuvânt și primind în plus prerogativa de a refuza motivat și public propunerea de mai multe ori.În Raportul comprehensiv de monitorizare a UE din 2005 (anterior MCV-ului) se menționa: „Când pe viitor, posturile de conducere din instanţe şi parchete vor deveni vacante vor fi organizate concursuri pentru ocuparea acestora. Procurorul General şi Procurorul General al PNA vor deveni responsabili personal pentru rezultatele instituţiilor pe care le gestionează, şi după ce CSM şi-a dat avizul ministrul justiţiei poate demite pe oricine dintre cei doi, dacă performanţele instituţiei, măsurate prin criterii clare şi obiective, devin nesatisfăcătoare. Această prevedere a fost aplicată conducerii PNA, precum şi unei părţi a Parchetului General şi vor acoperi şi noul Departament Naţional Anti-corupţie.”.
În 2018, MJ Tudorel Toader a modificat echilibrul de puteri din procedură: președintele României mai poate respinge o singură dată și motivând public propunerea venită de la ministrul Justiției, cu avizul consultativ al CSM. În plus, MJ Tudorel Toader a introdus în lege o procedură explicită de selecție a procurorilor șefi: un interviu în care candidații susțin un proiect de management al parchetului, iar, pentru transparență, interviurile candidaților sunt transmise în direct pe pagina de internet a ministerului Justiției și sunt arhivate public pentru a putea fi văzute oricând.
În mare, pe proiectul legislativ al MJ Cătălin Predoiu pentru desființarea SIIJ (modificat la 11.02.2022) înțeleg că urmărirea penală, la fel, pentru toate infracțiunile, va fi dată în sarcina PICCJ, pe secția generală intitulată Secția de urmărire penală și criminalistică, pentru magistrații (inclusiv asistenți) ICCJ și ai Curților de Apel (inclusiv militare), precum și membrii CSM, și în sarcina Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel, pentru magistrații tribunalelor (inclusiv militare), judecătoriilor (adică, în cazul procurorilor, de la parchetele de pe lângă toate aceste instanțe).
Spre deosebire de proiectul inițial al MJ Predoiu, în ultima variantă din 11.02.2022 se schimbă ordinea de desemnare, respectiv desemnarea se face numai de către PG al PICCJ la propunerea Plenului CSM și numai pentru o perioadă de 4 ani (care poate fi reînnoită).Ce mi se pare important de reținut: – procurorii anume desemnați pot instrumenta și alte cauze decât cele cu magistrați (deci clar o diferență față de SIIJ)- procurorii vor avea minim 15 ani vechime (pentru PICCJ), respectiv 12 ani vechime (pentru PCA) (nu ca în epoca DNA)- sunt necesare, printre altele: a) o conduită morală ireproșabilă (iată că viața privată nu e chiar atât de privată atunci când reprezintă o condiție ce vizează profesia);b) o experiență profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale (spre deosebire de forma inițială, în ultima formă nu se mai precizează „în principal în investigarea infracțiunilor de corupție şi celor asimilate acestora ori a infracțiunilor de crimă organizată şi terorism, dar fără a se limita la aceste categorii de infracțiuni”)c) o opinie bună de la Barouri pentru evaluarea profesională (printre alte elemente care compun evaluarea profesională)De la prima varianta până la avizul favorabil al CSM s-a rezolvat și partea cu încetarea desemnării, care se poate dispune și „pentru ineficiență profesională apreciată în funcție de eficiența și calitatea activității”. Aceasta nu se mai face după cum consideră PG al PICCJ (față de care aveam mari rezerve pentru că ne trimitea în epoca DNA), ci acesta dispune numai după ce Plenul CSM analizează și formulează propuneri către PG al PICCJ.
Per total, eu cred că proiectul este un compromis rezonabil, în care terminăm și cu ineficiența SIIJ ce determina o formă de impunitate a magistraților, și cu îngrijorările internaționale, urmând a avea o structură ce are premisele să fie funcțională.