de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
Scandalul Schengen cu așa zisul succes al aderării începe să capete accente grotești: potrivit ministerului austriac de Interne, acordul dintre România, Bulgaria și Austria pentru accesul etapizat în Schengen trebuie mai întîi validat de toate statele membre ale UE. Există o mică problemă: o asemenea procedură încalcă tratatele europene și reprezintă o invenție în premieră, lăsînd impresia că în spate stă, de fapt, dorința de ”aburire” a României și Bulgariei.
Austria a confirmat acordul cu România și Bulgaria privind „Schengen Air”, intrarea pe calea aerului fără control la frontieră. După cum a confirmat azi Ministerul de Interne pentru agenția de presă APA, citată de Die Presse, aseară a fost trimis președinției spaniole a UE un text obligatoriu din punct de vedere juridic.
Potrivit Ministerului de Interne, toate statele membre UE trebuie mai întâi să fie de acord cu documentul pentru ca acesta să fie implementat. Cea mai devreme dată posibilă pentru introducerea regulamentului ar fi martie 2024, deoarece orarele de zbor vor fi modificate în această lună.
Inițial, declarațiile oficialilor români și bulgari au creat impresia unui joc politico-diplomatic în trei, care s-a finalizat relativ – sublineim relativ – satisfăcător. Acum aflăm că jocul implică de fapt toată Europa.
Pînă la această oră, niciun oficial român, bulgar sau austriac nu a vorbit despre ce reprezintă, efectiv, din punct de vedere juridic, așa-numitul Acord Politic de aderare în etape și în ce tratat european își are izvorul de drept.
Reamintim că aderarea la spațiul Schengen reprezintă un drept și o obligație asumate de România și Bulgaria prin Tratatul de Aderare la UE din 2005 (art.4 al Protocolului privind condițiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare al României și Bulgariei). Prin acel tratat, România s-a angajat să participe la toate formele de cooperare menite să aprofundeze integrarea europeană, deci inclusiv aderarea la Schengen, care nu e o opțiune, ci o obligație, deci.
Aderarea la Schengen a celor două state a fost susținută pînă acum de Parlamentul European și de Comisia Europeană, și încă în mai multe rînduri. Cuvîntul final îl are însă Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), acolo unde Olanda și Austria au blocat prin veto aderarea celor două state, anul trecut.
Cum s-a ajuns de la votul în JAI, prevăzut de normele Uniunii, la un bizar ”acord politic” care să fie ratificat – nu e clar cum, prin guverne, parlamente naționale sau cum? – nimeni nu a explicat pînă acum.
La cum se prezintă situația, avem dreptul să credem că, de fapt, guvernele român și bulgar au făcut un serviciu Austriei și Olandei, acceptînd un nou instrument creat ad-hoc și aruncat în calea aderării noastre la Schengen, slăbind astfel considerabil oprobriul european față de atitudinea opozanților.
- Advertisement -
