Tribunalul judeţean din Zagreb a anulat, miercuri, sentinţa pronunţată în 2018, potrivit căreia Zsolt Hernádi, preşedintele şi directorul general al companiei maghiare Mol trebuia să fie arestat, a anunţat presa din capitala croată conform agenției maghiare de știri MTI.
Dacă sentinţa va deveni definitivă, va fi retras mandatul
european de arestare emis pe numele lui Zsolt Hernádi şi acesta va
fi eliminat şi de pe lista Interpol a persoanelor urmărite, a scris
cotidianul croat Jutarnji List.
Agenţia croată de luptă împotriva crimei organizate şi a
corupţiei (USKOK) poate contesta decizia la curtea supremă.
Laura Valkovic, avocata croată a lui Zsolt Hernádi, a cerut
săptămâna trecută instanţei să anuleze sentinţa cu privire la
arestarea clientului său, care data încă din 3 decembrie 2018.
Potrivit motivării avocatei, această măsură încalcă drepturile
omului în privinţa preşedintelui şi directorului general al Mol.
La finalul anului trecut, aceeaşi instanţă a pronunţat o
sentinţă de condamnare a fostului prim-ministru croat Ivo Sanader
şi a lui Zsolt Hernádi, acuzat de mituirea premierului. Sentinţa a
fost pronunţată în lipsa omului de afaceri maghiar. Sanader a fost
condamnat la şase ani de închisoare, iar Hernádi la doi ani.
USKOK l-a trimis în judecată pe Zsolt Hernádi în 2013. Potrivit
procurorilor, între 2008 şi 2009, liderul Mol i-a oferit o mită de
10 milioane de euro premierului croat în funcţie, Ivo Sanader. Mol
S.A. şi Zsolt Hernádi au respins acuzaţiile şi au afirmat că nu au
corupt niciodată un politician şi că nu au oferit mită nici pentru
dobândirea drepturilor de control asupra INA.
În iulie 2011, Parchetul General al Ungariei a dispus demararea
unei anchete in rem, cu suspiciunea săvârşirii infracţiunii de dare
de mită în vederea încălcării obligaţiilor în relaţiile
internaţionale. Parchetul a constatat că nu a fost săvârşită nicio
infracţiune în interesul Mol din partea conducerii acesteia, astfel
că a închis dosarul pe motivul lipsei infracţiunii.
În 2013, instanţa maghiară a refuzat executarea mandatului de
arestare european emis de către parchetul croat, împotriva lui
Zsolt Hernádi, motivând că, în opinia sa, mandatul a fost emis în
acelaşi caz în care parchetul din Ungaria a efectuat deja cercetări
şi a încheiat cercetările pe motivul lipsei infracţiunii.
În 2015, Curtea Constituţională croată a anulat sentinţa
pronunţată împotriva lui Ivo Sanader, sentinţă în care s-a susţinut
că fostul premier ar fi primit mită în legătură cu INA.
În 2016 preşedintele-directorul general al Mol a fost eliminat
de pe lista Interpol a persoanelor urmărite, după ce organizaţia a
respins solicitarea statului croat pentru reînnoirea mandatului de
arestare.
În acest caz, Croaţia a apelat şi la Comisia Naţiunilor Unite
pentru Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL). În decizia din
decembrie 2016, aceasta a respins toate cererile pe care Croaţia
le-a înaintat.
Cu toate acestea, Croaţia a decis să continue cercetarea penală
şi a transmis mandatul de arestare european emis pe numele lui
Zsolt Hernádi direct autorităţilor maghiare, iar în august 2018 a
cerut, din nou, ca Interpol să reînnoiască urmărirea omului de
afaceri maghiar.
Poliţia croată şi-a motivat solicitarea spunând că, potrivit
deciziei din iulie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene,
autorităţile judiciare ale statelor membre UE au obligaţia să se
pronunţe asupra tuturor mandatelor de arestare europene care le
sunt transmise, iar executarea acestora nu poate fi refuzată pe
motiv că parchetul a încetat urmărirea penală în care persoana în
cauză a fost audiată ca martor.
La 23 august 2018, Tribunalul Capitalei Budapesta a refuzat din
nou mandatul european de arestare. În motivarea sa, instanţa a
scris că “există riscul ca în cazul în care învinuitul va fi
transmis Croaţiei, dreptul său la un proces echitabil să fie
încălcat, neputând fi asigurată judecarea imparţială a cauzei”.
În decembrie 2015, instanţa din Zagreb a comasat cele două
procese, motivând că cele două dosare deschise în cazul INA-Mol au
legătură între ele şi se bazează pe aceleaşi probe, totodată ambele
cazuri se află în aceeaşi fază, ceea ce creează condiţiile necesare
pentru un singur proces.
